* Traian Băsescu o să intre în istoria auto-distrugerilor politice cu gluma aia ascuţită ca o piftie aruncată-n geam, “ghici ghicitoarea mea, cine pleacă?” Păi cin’să plece, Traiane… Ai noroc că nu e ’89, că TAB-urile tot alea au rămas.
* Preşedintele şi-a aplicat şutul în posterior cu o rară măiestrie: a transformat controversa complet nedigerabilă pe tema prevederilor unui proiect de lege în povestea hollywoodiană a luptei între doi eroi, cel bun şi cel rău. Cu care dintre ei să fi ţinut lumea? E ca-ntr-un western, şeful oraşului şi clica lui sunt provocaţi de un străin de treabă. Înfruntarea, pe strada principală, fireşte. High noon pe Dâmboviţa.
* În momentele de acalmie de peste zi, în Piaţa Universităţii pot fi întâlnite aceleaşi trei tipuri de manifestanţi ca întotdeauna la proteste dintr-acestea fără organizare prealabilă: un pic de pegră, nişte dezmoşteniţi ai soartei, oameni bătuţi de viaţă, fără dinţi şi fără bani, câţiva opozanţi din convingere raţională sau credinţă mistică, dar toţi sinceri în nemulţumirea lor; mai sunt naturile histrionice, pe deficit de Rudotel, agitaţi care ţipă-n permanenţă, coordonează scandări sau amplifică scandări, oameni care şi-au găsit un nou rost şi care se cred poliţia gândirii şi-s gata să se ia de gât cu orice suspect de altă părere; în fine, curioşi. Mai sunt, normal, şi securişti, îmbrăcând oricare dintre cele 3 forme. Seara, vin cei hotărâţi – şi cei violenţi, se vede treaba.
* Un suporter intervievat azi de Mediafax zice aşa: “Totul a început în Piaţa Universităşii. 50 la sută din cei strânşi acolo erau martalogi, bătrâni, femei, cetăţeni şi restul suporteri. Eram de peste tot, nu numai de la Dinamo şi Steaua. Da’ cei mai mulţi eram de la Dinamo şi Steaua. Au fost şi de la Peluza Nord de la Steaua, dar nu au vrut să iasă în faţă liderii. Liderii au interese, ca peste tot.”
* Aş vrea foarte tare ca Jandarmeria să-i anihileze, într-un fel, pe ultraşii ăştia care distrug credibilitatea demonstraţiei. Dă-le-n colo de băncuţe arse, problema e că lumea protestează spontan după ani de zile, ăsta-i un moment prea important pentru democraţia noastră ca să fie stricat.
* Cine i-a văzut pe băieţii ăia mascaţi scandând la unison, ţopăind pe loc, plesnindu-şi mâinile şi desfăcându-şi braţele coordonat, cântând răguşit lozinci care au fost, până acum, doar urlate pe la mitinguri, şi nu-i recunoaşte drept huligani de stadion, înseamnă că n-ar recunoaşte nici Intercontinentalul dacă le-ar cădea peste scăfârlii.
* Cum s-a făcut mare demonstraţia din 1990, din Piaţa Universităţii? A fost deschis balconul (legenda spune că l-a deschis Emil Constantinescu), ceea ce a permis apariţia unor lideri ad-hoc, transmiterea de mesaje către mulţime şi măcar o schiţă de alternativă la FSN (care n-a funcţionat, în cele din urmă, dar orişicât). Acum, balconul rămâne închis. Lumea se adună la Universitate că-i nemulţumită, dar manifestaţia e ca o oală în care apa fierbe fără capac, o să fiarbă până se evaporă toată sau până se termină cărbunii. Nimeni nu canalizează presiunea, care se pierde în văzduh.
* L-am văzut pe Ponta, vineri seară, rostind chestii la tv în legătură cu manifestaţia. N-am reţinut nimic. L-am văzut pe Crin, duminică seară, vorbind şi el la nişte microfoane, limpede ca melasa. Raed Arafat n-a vorbit nici la tv, nici la radio, dar toată lumea ştie ce a zis: “Nu mă implic politic. Nu vă lăsaţi manipulaţi. Legea nu se dezbate în stradă”. Dintre toţi, cine are stofă de lider adevărat şi cine-i paiaţă?
* Sper că nu-şi imaginează nimeni că o să demisioneze Băsescu sau că o să fie organizate alegeri anticipate. De altfel, la cum e procedura, dincolo că e cvasi-imposibil să faci anticipate, mai şi durează o viaţă să obţii, chiar dacă vrei, căderea guvernului. Pe de altă parte, atâta bătaie de cap ca să-l înlocuim pe Boc cu Ponta şi pe Băsescu cu Antonescu mi se pare inutilă. Dacă tot e să se-ntâmple, măcar să nu ne grăbim soarta.
* Cei mai autentici manifestanţi din piaţă nici n-au, de fapt, favoriţi politici. Ei sunt dezamăgiţi până la disperare de întreaga clasă politică. Toţi fură, toţi sunt la fel, cum să mai deosebeşti între ei? Acum dacă ar apărea un lider veritabil, acum dacă ar avea România încă o oră astrală, încă o dată noroc…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu