Omul în care aţi fi putut avea încredere!

Am recitit Notele Zilnice ale lui Ion Raţiu. Un jurnal absolut fascinant şi, aş zice, lectură obligatorie pentru orice jurnalist care scrie pentru zona politică. Iată nota datată 1 decembrie 1998:

Şedinţa începe la 10.05. Începe Diaconescu, deschide şedinţa şi salută reprezentanţii diverselor state. Şi apludăm pe toţi, pe rând, individual. Şi dă apoi cuvântul tânărului Ghidău în numele PNŢCD. Cine l-a ales pe ăsta, îl întreb pe colegul Săvulescu, aşezat lângă mine. „Cine? Galbeni!“, a fost răspunsul. A citit anost, fără relief. Vai de capul lui. „Dumneata trebuie să vorbeşti. Aveţi mai mari drepturi s-o faceţi decât oricare altul prezent aici“, mi-a zis Săvulescu. Da, ar fi trebuit să vorbească cineva cu mai multă greutate. Un om matur, Ţepelea, de exemplu, dacă au obiecţii în ce mă priveşte. A urmat Adrian Năstase în numele PDSR. Bine pregătit, cu elocinţa lui caracteristică. Solid, fără artificii. Petre Roman vorbeşte pentru PD, Puiu Haşotti pentru PNL. Urmează Markó Beló: „Sunt multiple feluri de a interpreta Istoria… Trebuie să nădăjduim că românii şi maghiarii vor ajunge să vadă Istoria în acelaşi fel“. Apoi, citează faimoasa porţiune care dă dreptul de a se educa, judeca etc. În limba proprie: „E interesul nostru comun ca să aplicăm ceea ce înaintaşii noştri au proclamat“. Corneliu Vadim Tudor vorbeşte de sanctificarea lui Mihai Eminescu. Petre Ţurlea (PUNR): „Pacea de la Paris a recu noscut, nu a creat, statul unitar român“. Wittstock, în numele celorlalte mi norităţi naţionale: şi el citează acelaşi pasaj ca şi Markó Béló. Au mai fost şi alţii. Şedinţa a fost apoi ridicată. Cei cu locuri la tribună au fost invitaţi să meargă să şi le ia. Toată lumea a fost invitată la un pahar de vin după defilare. Eu n-am fost invitat. Am spus acest lucru tare. Rezultatul: am fost solicitat să dau un in terviu la TV. Au fost şi alţi corespondenţi de presă care au asistat. Le-am de clarat: Probabil că au fost anumite criterii obiective care au stat la baza ale gerii celor invitaţi să fie la tribună. Sunt Vicepreşedinte al PNŢCD şi Vicepreşedinte al Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaţilor. Se pare că nu mă calific. „Cine a făcut selecţia?“ Probabil Preşedintele Camerei Depu taţilor şi Preşedintele Senatului. Nu-mi închipui că Preşedintele ţării! „Au mai fost şi alţi parlamentari ne-invitaţi?“ Da, au fost, dar am refuzat să dau nume. Întors acasă, am urmărit la televizor ceremonia. Stil comunist, îmi spune Mihai Bănică, secondat şi de Petrică. Defilare ca naziştii, trupe, care, arme anti aeriene, tunuri, rachete. Paraşutişti francezi cu fanfara lor şi un pluton foarte elegant din Turcia. Am avut şi o unitate din Forţa Românească de Reac ţie Rapidă. La Televiziunea naţională s-au dat secvenţe din Timişoara, Cluj, Craiova şi Iaşi, pe lângă ce s-a petrecut la Bucureşti. Ceremonia a început cu câteva cuvinte de salut din partea lui Constantinescu. Trupele, frumos aliniate, au răspuns la comandă: „URA“, de trei ori. Ca pe vremea lui Ceauşescu, a fost comentariul lui Mihai. Mi-a dat un frison. La TVR nu s-a dat nimic de la Alba Iulia unde s-a dus Iliescu şi Opoziţia. Paşcu mi-a telefonat să-mi spună că Iliescu e gata să stăm de vorbă. Şi Năstase părea să ştie de mesajul ce mi-a trimis Paşcu.
După masă vine Niţă, Preşedintele Partidului Naţional Democrat Creştin, cel care are crucea în siglă. |nsoţit de doamna Ana Bindea. Ea îmi transmite salutări de la socrul ei, cel care era mare gimnast la liceul nostru „Gh. Bariţiu“ din Cluj. Dacă-mi aduc bine aminte era înaintea mea cu vreun an, doi. Au stat până la 5.40 p.m. Mi-au adus şi o sticlă de vin „Zeletin“, Riesling sec. Am desfundat-o imediat. E bun, dar ei nu prea beau. E vin din Moldova, Roma nian Product, Edelweiss, dar nu scrie pe sticlă din care regiune. Niţă îmi vorbeşte de marile reuşite ale Partidului său. Mai ales în Neamţ, Botoşani şi Hunedoara. ţine foarte mult ca să intru şi eu la ei. A avut discuţii şi tratative cu Manolescu. Acum sunt bine organizaţi şi vom vedea ce tari sunt la viitoarele alegeri! A vorbit mult împotriva evreilor (jidanilor, zice el) şi ţiganilor. „Partidul lui Roman are 80% din conducere evrei: Babiuc, Berceanu, Sasu, Băsescu etc. sunt toţi evrei. O să-mi trimită o listă completă. Şi noi, în PNŢCD, avem vreo câţiva importanţi. Nu-i numeşte, dar îmi va trimite o listă. Roşca e unul din ei, îmi zice. Apoi la Televiziune. Printre ei, Mungiu, Pippidi. Radu Vasile ar avea o nevastă evreică. Pe Weber îl nesocoteş te: ăla cu partid-fantomă şi ştampila în buzunar“. Îl necăjesc că e un „democrat“ curios. „Ce vorbiţi, i-aş împuşca pe toţi!“ Omul ăsta e teribil. O să vedem noi ce mai progrese va face Partidul lui la viitoarele alegeri!

http://sutu.ro/