Declaraţia PNŢCD la comemorarea a 70 de ani de la Dictatul de la Viena

http://www.pntcd.eu

Prin Dictatul de la Viena - impus la 30 august 1940 de către Germania nazistă şi de Italia fascistă- România a pierdut în favoarea Ungariei aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei (43.492 km²) şi o populaţie de 2.609.000 locuitori, în majoritate români. Conform termenilor dictatului, românii puteau alege între naţionalitatea maghiară şi emigrarea în... România.

Guvernul horthyst al Ungariei a forţat emigrarea prin elaborarea unui program de maghiarizare a românilor, de pauperizare a lor, de trimitere a lor pe front, de expulzare a fruntaşilor vieţii politice româneşti şi de colonizare cu unguri. Obiectivele au fost realizate prin mijloace oficiale sau prin intermediul organizaţiilor paramilitare. Etnici români au fost masacraţi de trupele horthyste la Moisei, Trăznea (9 septembrie 1940), Ip (13/14 septembrie 1940), Ciumărna, Zalău, Camăr, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus, Cerâşa, Marca, Nuşfalău, Sărmaşu, Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud ş.a.

Deşi, în marea sa majoritate, evreimea din Transilvania de nord se identifica cu naţiunea maghiară prin limbă şi cultură, ea a fost - aproape în totalitate - deportată şi exterminată în lagărele de concentrare.

Teritoriile pierdute atunci au fost recuperate demult, dar sângele vărsat nu s-a uscat până astăzi. Explicaţia rezidă în naţionalismul ceauşist rudimentar – menit să deturneze, prin şovinism, atenţia poporului de la incapacitatea comuniştilor de a-i asigura un trai decent – şi în politica de dezbinare etnică, promovată pe vremea regimului Iliescu, pentru a permite cripto-comuniştilor să preia puterea şi să manipuleze populaţia.

Chiar şi astăzi, la 20 de ani de la prăbuşirea comunismului şi la trei ani după aderarea la Uniunea Europeană, în România există partide – PRM şi UDMR, până nu demult şi PUNR - care îşi câştigă voturile speculând sentimentul naţional, evidenţiind mereu nu ceea ce îi apropie pe români de unguri, ci ceea ce îi desparte.

PNŢCD este adeptul naţionalismului luminat, care nu este orientat împotriva cuiva, ci urmăreşte promovarea intereselor propriei naţiuni.

PNŢCD cheamă românii la un moment de reculegere în memoria tuturor celor care au suferit în urma dictatului de la Viena şi îi îndeamnă ca, împreună cu concetăţenii noştri maghiari, să construiască o casă comună: România europeană.

PNŢCD atrage atenţia că problema naţională reală pe care o avem noi, românii, nu este în Transilvania şi nu are legătură cu ungurii, ci constă în neanularea efectelor pactului Ribbentrop-Molotov, care menţine şi astăzi – după şapte decenii - mai mult de şase milioane de fraţi români în afara fruntariilor Ţării. PNŢCD consideră că obiectivul principal al politicii externe a României trebuie să fie înlăturarea urmărilor Pactului Ribbentrop-Molotov şi refacerea unităţii naţionale.

Radu Sârbu

Preşedintele PNŢCD