Casa Regala doreste o implicare mai mare in viata societatii romanesti
Principele Radu a dat publicitatii un mesaj despre rolul Casei Regale chiar in ziua in care, cu 61 de ani in urma, comunistii uzurpau conducerea statului. Principele crede ca a venit momentul ca institutia monarhica sa fie mai mult implicata in viata societatii romanesti, ca solutie la lipsa de performanta si de onestitate a liderilor politici. In toate statele lumii se cauta solutii pentru gestiunea schimbarilor dramatice care au loc în societate, pentru a opri degradarea puterii publice, pentru a face fata deficitului de performanta, lipsei de generozitate si de responsabilitate a celor care conduc temporar institutiile guvernarii, se arata in mesajul Principelui. Din aceasta perspectiva, Regele este pus in antiteza cu unii dintre politicieni. Principele Radu apreciaza, astfel, prestatia publica a regelui Mihai, care s-a purtat în permanenta în spiritul unei democratii liberale armonioase, cu masura, bun-simt, cu grija fata de oameni si cu respectarea cuvântului dat. Liderii politici insa au facut prea adesea exact contrariul: de câte ori au putut, au actionat la limita legii, au aplicat regula bunului plac, au folosit propria institutie, de la mici primarii pâna la administratia centrala, în sensul interesului personal, au manipulat societatea cu toate mijloacele, private sau publice, în directia care le convenea. Solutia la aceasta lipsa de performanta a clasei politice nu este, in viziunea Principelui Radu, intoarcerea la dictatura, ci la valorile fundamentale ale democratiei, reprezentate de Regele Mihai. „Regele s-a întors în tara sa. Este vremea ca si România sa puna capat exilului la care a fost pe nedrept condamnat“, se arata in scrisoarea Principelui. Aceasta luare de pozitie vine la cateva zile dupa ce a fost publicat mesajul de Anul Nou al Casei Regale, in care se cere revizuirea Constitutiei, pentru a delimita clar rolul institutiilor statului si a evita suprapunerea de roluri intre actorii politici.
GARDIANUL
miercuri, 31 decembrie 2008
marți, 23 decembrie 2008
DAN STANCA, PRECIZĂRI
Cred că a venit momentul să vorbesc. Întîi vreau să le mulţumesc tuturor celor care au semnat Protestul şi au fost alături de mine. Lor le sînt dator o explicaţie, iar nu acelora care pun la îndoială cuvintele mele.
Ultimul număr din Aldine pe care l-am realizat a fost cel din 3 octombrie. Întrucît 6 octombrie e Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului, am considerat că se cade să marchez publicistic acest moment. Primisem un articol despre o carte a unui istoric maghiar care se ocupă de fuga evreilor din Ardealul de Nord în cel de Sud, în perioada 40-44. L-am publicat şi, alături, am scris editorialul meu pe aceeaşi temă, într-un registru antitetic, punînd în evidenţă răul şi binele din respectiva perioadă: Transnistria masacrelor antievreieşti, precum şi decizia – tot a lui Antonescu – de a nu trimite evrei din Regat în lagărele morţii din Polonia. Dan Turturică nu a fost prezent la şedinţa din dimineaţa zilei de joi 2 octombrie. A venit după-amiaza în Redacţie şi a intrat în panică. A tăiat din editorialul meu fragmentul referitor la faptele bune ale lui Antonescu. A doua zi m-a chemat la Redacţie şi mi-a spus să-mi caut de lucru pînă la sfîrşitul lunii. L-am întrebat ce vină am, de vreme ce nu am făcut decît să prezint un adevăr istoric recunoscut şi de cei mai mulţi istorici evrei. Mi-a răspuns că articolul în sine nu prezintă importanţă, dar eu aş fi “recidivist”, fiindcă în urmă cu un an publicasem în Aldine un articol al unui bătrîn ţărănist pe aceeaşi temă.
Este de neînchipuit: cum să pedepseşti un om pentru ceva petrecut în urmă cu un an? Emil Hurezeanu, la acel moment directorul ziarului, a considerat cazul clasat, mustrîndu-mă însă sever, deoarece, prezentînd punctul de vedere al bătrînului ţărănist, nu am citat şi un fragment din raportul Comisiei Wiesel despre Holocaustul din România. Ironia face ca în articolul din 2008, reţinînd observaţia d-lui Hurezeanu, să dau un asemenea citat. Aceasta nu a mai contat, însă, pentru Dan Turturică. Verbal, mi-a retras dreptul la semnătură în ziar. Un articol predat Sabinei Fati, ce urma să apară marţi 7 octombrie, a fost oprit. Ce dovadă mai bună că măsura interdicţiei era pusă în aplicare?! Am intrat în concediu de odihnă şi apoi în concediu medical. Întorcîndu-mă la lucru pe 15 decembrie, mi s-a comunicat că se aşteaptă de la mine demisia, oferindu-mi-se varianta unei colaborări externe. Nu am răspuns unei asemenea oferte, pentru că în felul acesta mi-aş fi recunoscut o vină pe care nu o aveam.
Abia astăzi, 19 decembrie, nu ştiu dacă în urma Protestului sau din alte motive, redactorul-şef adjunct Sabina Fati mi-a solicitat un articol pe care ar urma să-l publice marţi 23 decembrie. În continuare, eu nu-mi recunosc nici o vină şi nutresc speranţa că lucrurile vor intra în normal.
NOTĂ ROXANA IORDACHE:
Sunt pupincuriştii preşedintelui Băsescu, care au făcut din “România liberă”, varză. Faţă de Dan Stanca, personaje ca Turturică, Fati şi alţii asemenea sunt nulităţi patetice.
Şi dacă v-aş spune cât de greţoasă este explicaţia şi ce motiv de rivalitate economică se ascunde visceral în spatele orientării oranj a “R.l.”, mi-aţi cere lămâia liberală. Şi repede.
miercuri, 17 decembrie 2008
19 ani fara Legea Lustratiei
Preşedintele PNŢCD Timiş, Gheorghe Ciuhandu, a cerut marţi, in cadrul unei şedinţe festive de comemorare a victimelor Revoluţiei de la Timişoara, promovarea Legii lustraţiei, intrucat aşteptările revoluţionarilor din decembrie 1989 nu s-au implinit după 19 ani decat intr-o mică măsură.
Potrivit primarului Timişoarei, chiar şi după 19 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 Securitatea şi foştii lideri comunişti sunt prezenţi in viaţa publică, in politică şi justiţie, transmite corespondentul NewsIn.
"Asistăm la refacerea FSN, partidul care a acaparat puterea in 1989, salvandu-i pe reprezentanţii puterii comuniste şi intarziind cu mai bine de zece ani evoluţia Romaniei spre un stat european. (...) Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara nu şi-a pierdut actualitatea, fiind confirmat şi de o rezoluţie adopată de Partidul Popular European in luna februarie a anului 2004. Astfel, considerăm că principalii vinovaţi pentru situaţia dezastroasă a societăţii romaneşti sunt securiştii şi activiştii comunişti. Romania nu poate avea un destin european atat timp cat este condusă de aceşti oameni", a declarat Gheorghe Ciuhandu, in cadrul şedinţei festive la Primăria Timişoara.
Miercuri, zi de doliu
Ţărăniştii din Timişoara solicită, de asemenea, şi condamnarea ''penală, definitivă, irevocabilă şi executorie'' a generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac pentru crimele din decembrie 1989. ''Crimele de la Timişoara nu i-au avut ca vinovaţi doar pe cei doi generali. Este imoral ca responsabilii de crimele de la Timişoara să fie scoşi de sub răspunderea penală atat timp cat rănile provocate de ei sunt departe de a se fi inchis'', se arată intr-un comunicat remis presei de către PNŢCD.
Comemorarea Revoluţiei din 1989 a inceput de marţi la Timişoara, printr-o şedinţă festivă la care s-a ţinut un moment de reculegere pentru eroii căzuţi pe străzile oraşului, in zilele lui decembrie 1989.
Marţi seară, in Piaţa Operei au fost aprinse candele in memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Lumina a fost adusă de la Catedrala Mitropolitană de o timişoreancă şi doua fetiţe imbrăcate in straie tradiţionale bănăţene. Lumanările au fost aşezate in formă de cruce pe platoul din faţa clădirii Operei, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere.
Potrivit primarului Timişoarei, chiar şi după 19 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 Securitatea şi foştii lideri comunişti sunt prezenţi in viaţa publică, in politică şi justiţie, transmite corespondentul NewsIn.
"Asistăm la refacerea FSN, partidul care a acaparat puterea in 1989, salvandu-i pe reprezentanţii puterii comuniste şi intarziind cu mai bine de zece ani evoluţia Romaniei spre un stat european. (...) Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara nu şi-a pierdut actualitatea, fiind confirmat şi de o rezoluţie adopată de Partidul Popular European in luna februarie a anului 2004. Astfel, considerăm că principalii vinovaţi pentru situaţia dezastroasă a societăţii romaneşti sunt securiştii şi activiştii comunişti. Romania nu poate avea un destin european atat timp cat este condusă de aceşti oameni", a declarat Gheorghe Ciuhandu, in cadrul şedinţei festive la Primăria Timişoara.
Miercuri, zi de doliu
Ţărăniştii din Timişoara solicită, de asemenea, şi condamnarea ''penală, definitivă, irevocabilă şi executorie'' a generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac pentru crimele din decembrie 1989. ''Crimele de la Timişoara nu i-au avut ca vinovaţi doar pe cei doi generali. Este imoral ca responsabilii de crimele de la Timişoara să fie scoşi de sub răspunderea penală atat timp cat rănile provocate de ei sunt departe de a se fi inchis'', se arată intr-un comunicat remis presei de către PNŢCD.
Comemorarea Revoluţiei din 1989 a inceput de marţi la Timişoara, printr-o şedinţă festivă la care s-a ţinut un moment de reculegere pentru eroii căzuţi pe străzile oraşului, in zilele lui decembrie 1989.
Marţi seară, in Piaţa Operei au fost aprinse candele in memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Lumina a fost adusă de la Catedrala Mitropolitană de o timişoreancă şi doua fetiţe imbrăcate in straie tradiţionale bănăţene. Lumanările au fost aşezate in formă de cruce pe platoul din faţa clădirii Operei, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere.
Miercuri, in Timişoara va fi zi de doliu. Drapelele vor fi coborate in bernă.
sâmbătă, 13 decembrie 2008
| Lucia Hossu-Longin ar putea reprezenta Guvernul in CNSAS | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Guvernul i-a propus, vineri, Luciei Hossu-Longin sa il reprezinte in Colegiul Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS). Propunerea a fost facuta in scopul ocuparii locului ramas liber in urma decesului lui Constantin Ticu Dumitrescu, informeaza Mediafax, citata de HotNews. "Am fost sunata de la Guvern si am fost intrebata daca vreau sa fiu la CNSAS si am acceptat. Nu stiu mai departe care sunt procedurile. Nu m-au anuntat daca s-a definitivat. Inteleg ca trebuie sa fiu validata de Parlament", a declarat Lucia Hossu Longin. Realizatoarea TV Lucia Hossu-Longin este vicepresedinte al fundatiei "Academia Civica", ce administreaza Muzeul - Memorial de la Sighet. Dintre realizarile sale, amintim serialul "Memorialul durerii", consacrat spatiului concentrationar romanesc si rezistentei romanilor in fata comunismului. sursa : ZIUA | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
luni, 8 decembrie 2008
DE CE, DOMNULE PREŞEDINTE?
Foto: Gardianul
Am mai scris pe această temă, în “Ziua” şi din păcate, domnule preşedinte Băsescu, aţi recidivat. În sensul că aţi decorat post-mortem oameni pe care îi puteaţi decora cât erau în viaţă.
Ieri i-aţi conferit Ordinul “Steaua României” domnului - că nu pot să-i zic altfel, nici după plecarea dintre noi - Constantin Ticu Dumitrescu. Băieţii din servicii, extrem de activi când e vorba de viaţa personală a oamenilor, nu v-au informat că domnul Ticu era în fază terminală şi nu v-aţi gândit că i-aţi fi putut aduce acest omagiu măcar pe patul de spital, dacă mai înainte, cât era în putere, aţi neglijat?
Sau v-aţi temut să nu păţiţi încă o respingere de genul celei pe care v-a administrat-o zilele trecute domnul Vasile Paraschiv, opozant anticomunist manifest încă din 1971 şi unul dintre puţinii care au avut curajul să semneze pentru Paul Goma?
Foto: Mediafax
Domnul Paraschiv v-a spus în felul următor: “Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru înalta distincţie ce aţi hotărât să mi-o acordaţi astăzi, dar eu sunt obligat să refuz primirea ei de la un comunist, la fel ca toţi ceilalţi care ne-au condus ţara de la Revoluţie şi până azi, împotriva cărora eu am luptat din 1968 şi voi continua să lupt pe cale legală şi democratică până la ultima bătaie a inimii. Eu nu sunt ca un câine, căruia dacă îi dai o felie de salam el nu mai latră, tace din gură şi te lasă să intri în curtea stăpânului şi să furi totul. Eu nu vreau de la dumneavoastră, domnule preşedinte, decoraţii, bani, funcţii etc. Eu vreau dreptatea şi adevărul pentru întregul nostru popor, adică exact ceea ce aţi promis dumneavoastră poporului nostru în noiembrie 2004 şi care pe mine m-a atras ca un magnet, dar din nefericire nu v-aţi respectat promisiunea făcută, m-aţi minţit şi m-aţi indus în eroare şi pe mine şi întregul nostru popor cu promisiuni pe care nu vi le-aţi respectat niciodată”.
Un om de o demnitate rară, un erou în viaţă, pe care evident că nu îl cinstim şi nu îl preţuim. E adevărat că aţi vrut să-l decoraţi, în numele statului român, aşa cum aţi precizat, vădit afectat. Oamenii atât de demni ca domnul Paraschiv ne incomodează, ne jenează, ne fac să ne simţim inconfortabil. Pentru că nu am fost în stare să ne ridicăm la înălţimea lor morală. A suportat torturi cumplite. A rezistat. A ieşit vertical din toată suferinţa. Un model. Pe care îl refuzăm. S-a văzut din atitudinea stânjenită a asistenţei. Căreia domnul Paraschiv i-a amintit că ar trebui să ne jenăm de complicitatea cu impostura. Marii noştri intelectuali susţinători ai dumneavoastră, pe motiv de condamnare a comunismului. Fără nici o consecinţă. Aţi fost doar un actor grăbit să culeagă apaluzele celor iluzionaţi. Cel mai tare v-au ovaţionat atunci înşişi liberalii. Era şi normal.
Foto: Mediafax
De ce, domnule preşedinte, v-a spus opozantul anticomunist Vasile Paraschiv ce v-a spus? Ar trebui să vă întrebaţi. Şi să vă răspundeţi. Şi să decideţi în consecinţă dacă vreţi să rămâneţi doar un oficiant al imposturii sau să deveniţi un om de stat.
De ce, domnule preşedinte, eroul anticomunist Vasile Paraschiv s-a dezgustat de dumneavoastră, după ce vă trecuse cu vederea chiar şi sabotarea unui partid istoric, PNŢCD? Nu cumva şi pentru că aţi recidivat, încercând să distrugeţi PNL? Domnul Paraschiv a spus că toate celelalte partide de pe scena actuală sunt comuniste.
De ce?! Pentru că aşa e şi pentru că e dintre cei îndreptăţiţi să o spună. Şi spune lucrurilor pe nume.
Am să vă fac o mărturisire, domnule preşedinte, poate veţi înţelege de ce am scris tot ce am scris la adresa dumneavoastră, în “Ziua”, până când chiar n-aţi mai suportat.
Ştiţi de ce? Pentru că aproape mă convinseserăţi, era gata să mă păcăliţi şi pe mine, prin desemnarea lui Călin Tăriceanu în funcţia de premier, prin eliberarea jurnaliştilor răpiţi în Irak şi prin tenacitatea cu care aţi condamnat comunismul, în urletele relicvelor din ultimele eşaloane ale regimului comunist. De care, îmi ziceam, ia uite, domnule, chiar e în stare să se delimiteze! Şi zice, chiar zice vorbele-alea grele şi atât de adevărate: regimul comunist a fost ilegitim şi criminal. M-a impresionat performanţa, cu gândul la suferinţa deţinuţilor politici, inclusiv a celor din familia mea. Şi a urmaşilor.
Foto: Cotidianul
După care, însă, aţi avut grijă să mă feriţi de iluzii, începând campania de distrugere a PNL. Din acel moment, mi-aţi devenit adversar personal, pentru că bunicul meu a fost deţinut politic anticomunist şi liberal.
De ce, domnule preşedinte? Se putea înţelege că aţi condamnat comunismul şi ca pe o penitenţă pentru că aţi pus umărul la distrugerea partidului-martirizat de comunism, PNŢCD. Şi când colo, v-aţi năpustit împotriva celuilalt partid istoric cu sute de mii de membri torturaţi şi ucişi în temniţe şi lagăre de muncă, şi totuşi, reconstituit după regimul comunist, PNL: aliat cu partidul dumneavoastră, pe atunci, socialist, reprezentând o jumătate din FSN.
De ce?! Hai să ne amintim cinstit că premierul Tăriceanu v-a devenit ostil din momentul în care v-aţi dat seama că nu vă va lăsa în ruptul capului să distrugeţi partidul istoric pe care cu onoare îl conduce. Un partid de 150 de ani, care a făcut România modernă şi pe care, sprijinit de cozi de topor ca Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan, îl voiaţi fuzionat cu o jumătate a formaţiunii emanate din spuma murdară a uzurpării revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989.
Foto: Arhiva Hoover
De ce aţi făcut asta? De ce aţi ţinut să distrugeţi tot ce ne leagă de istoria României, tot ce e autentic anticomunist, în numele condamnării comunismului? V-aţi atribuit toate temele dreptei pe care până atunci le-aţi combătut vehement şi aţi preluat limbajul politic de dreapta, pentru a o substitui şi a-i amăgi pe marii noştri intelectuali, pe tinerii naivi şi pe mulţi din cei mai uşor de amăgit, asmuţindu-i împotriva dreptei reale, dirijându-le ostilitatea la adresa singurului partid istoric care ne-a rămas în top, PNL - şi care v-a rezistat cu tărie, datorită lui Tăriceanu. Tânărul liberal alături de care am văzut sânge în sediul central al PNL, la mineriada din iunie 1990, în timp ce minerii încă mişunau ameninţător, dirijaţi de colegi ai dumneavoastră de azi, ca liderul PD-L Silvian Ionescu, cu care ulterior aţi avut tupeul nemărginit să vă afişaţi chiar la locul faptei, în Piaţa Universităţii.
De ce, domnule preşedinte Băsescu, eroul Vasile Paraschiv v-a refuzat decoraţia, după ce, în 2004 v-a votat cu entuziasm, crezând în promisiunile dumneavoastră?
Nu cumva şi pentru că mascarada judiciară pe care aţi patronat-o i-a amintit de practicile staliniste la care a fost supus?
Iar eu şi alţii ca mine - care nu v-am votat în 2004, pentru că, spre deosebire de domnul Paraschiv, vă cunoşteam - de ce v-am vota în 2009?
Daţi-vă răspunsul şi daţi-mi argumente. Dar sincer. Pentru că altfel, chiar nu sunt dispusă să girez o impostură reiterată.
Foto: www.zing.ro
Am sugerat încă de prin vară pe acest blog ceea ce părea să fie imposibila reconciliere. Ştiu că sunteţi la curent cu cele scrise pe aici - cele de la telefon nu sunt atât de relevante. PNL are demnitate şi v-a făcut o ofertă de parteneriat demn, de pe premisele unui angajament sincer, pe termen mediu şi lung. Care poate fi determinant pentru România. Cu toate cele pe care le-aţi făcut şi cu toate că din cauza dumneavoastră nu mai public în presa scrisă, ci doar pe suficient de influentul meu blog, cu toate că mi-aţi făcut onoarea să mă situaţi pe podiumul adversarilor dumneavoastră publicistici, sunt dispusă să trec cu vederea ce a fost şi să vă acord, ca şi liberalii, şansa de a face mea culpa. Nu doar onorabilă moral, ci mai ales, profitabilă electoral, pentru al doilea mandat.
Să recunoaşteţi - nu chiar public, ar fi cam mult pentru dumneavoastră - că scorul PD-L este rezultatul unei fraude morale, al unei propagande mincinoase împotriva PNL: ca dovadă şi elogiile pe care liderii PD-L le aduc acum liberalilor, şi declaraţiile de compatibilitate de dreapta, şi acceptarea integrală a programului Tăriceanu - atâta doar că fără Tăriceanu. De ce? Motivele nu pot fi altele decât intenţia de subordonare, divizare şi distrugere a PNL. Dacă n-aţi reuşit în patru ani, nu veţi reuşi tocmai acum. PNL merită moral şi administrativ supremaţia în alianţa de dreapta, pentru că el este partidul de dreapta, nu partidul dumneavoastră care trece peste noapte de la stânga la dreapta. PNL este cel ce transferă caracterul de dreapta asupra unui PD-L aliat, nu invers. PNL este partidul care a reuşit guvernarea cea mai performantă din 1990 încoace. O ştiţi prea bine. Aţi spus-o chiar, în diferite moduri.
Deci, ori sunteţi onest şi vă asumaţi un angajament comun cu Tăriceanu premier, ori aruncaţi PD-L în alianţă cu PSD. După ce, doi ani de zile, aţi făcut la adresa PNL acuze de colaborare cu PSD, care acum se întorc împotriva PD-L.
Dacă nu puteţi să fiţi om de stat, atunci refaceţi, degrabă, FSN şi daţi-vă jos pretenţia de dreapta.
Aţi face demonstraţia ultimă a ipocriziei şi iresponsabilităţii.
Şi aţi putea considera că v-aţi luat rămas bun de la al doilea mandat. Doar nu credeţi că PSD v-ar susţine candidatura? Iar cu un guvern minoritar, minoritare v-ar rămâne şi şansele electorale.
blog ROXANA IORDACHE
Constantin Ticu Dumitrescu a fost inmormântat cu onoruri militare
Constantin Ticu Dumitrescu a fost înmormântat, ieri dupa-amiaza, în cimitirul din satul prahovean Fânari, cu onoruri militare, alaturi de parintii sai, Stelian si Florica, în prezenta a aproximativ 400 de persoane. Slujba de înmormântare, care a durat o ora si un sfert, a fost tinuta de un sobor format din patru preoti, iar sicriul cu trupul neînsufletit al fostului detinut politic, acoperit cu tricolorul României, a fost dus la groapa de catre militari.
La înmormântarea lui Ticu Dumitrescu au participat scriitoarea Ana Blandiana, consilierul guvernamental Marius Oprea, precum si foarte multi fosti detinuti politici, unii dintre ei veniti la Fânari în baston sau în cârje. Ticu Dumitrescu a fost caracterizat de cei prezenti drept “un om ferm, demn, care si-a închinat viata salvarii adevarului, dreptatii si credintei stramosesti”. Vicepresedintele AFDPR Octav Joza a spus despre Ticu Dumitrescu ca, “înaintea propriei lui fiinte, au fost întotdeauna cei din jurul sau, pentru care s-a sacrificat”, si ca moartea acestuia lasa un gol de neînlocuit. “A avut foarte multe nazuinte, putine s-au înfaptuit, pentru ca în România, în ultimii 20 de ani, s-a schimbat dictatura, dar au ramas tot dictatorii”, a spus Octav Joza. Zeci de coroane au fost trimise la înmormântare, atât din partea familiei, cât si din partea oficialitatilor si a asociatiilor judetene ale fostilor detinuti politici din toata tara. Astfel, printre cei care au trimis coroane se numara primul-ministru Calin Popescu Tariceanu, presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, presedintele Senatului României, Ilie Sârbu, dar si mai multe institutii, Senatul României, CNSAS si filiale judetene ale Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, partide politice din România, precum si Familia Regala a României.
Decorat post-mortem
Cortegiul funerar cu trupul lui Constantin Ticu Dumitrescu a plecat duminica, în jurul orei 12.00, de la sediul Ministerului Internelor catre localitatea prahoveana Fânari, la procesiunea de la sediul ministerului participând aproximativ 300 de oameni. Dupa oficierea slujbei religioase de la sediul Ministerului Internelor, Simina Mezincescu a citit un mesaj de adio din partea Casei Regale. La procesiune, au fost prezenti fostul presedinte Emil Constantinescu, consilierul primului-ministru Marius Oprea, poeta Ana Blandiana si Claudiu Secasiu, precum si familia si apropiati ai lui Ticu Dumitrescu.
Totodata, au fost prezenti, în sediul la intrarea principala a MIRA, veterani de razboi, fosti colegi si angajati ai lui Constantin Ticu Dumitrescu, precum si membri ai CNSAS si ai asociatiilor de revolutionari din Capitala si din tara. Cortegiul a parasit sediul MIRA din Capitala în jurul orei 12.00, îndreptându-se spre localitatea prahoveana Fânari, unde va fi înmormântat Constantin Ticu Dumitrescu. Presedintele României, Traian Basescu, a semnat, sâmbata dimineata, decretul prin care Constantin Ticu Dumitrescu a fost decorat post-mortem cu Ordinul National “Steaua României în grad de Cavaler”.
sursa : GARDIANUL
duminică, 7 decembrie 2008
Constantin Ticu Dumitrescu ne-a lasat singuri
Presedintele ales al PNTCD, Radu Sârbu, a declarat ca partidul “resimte dureros” pierderea unui membru marcant al partidului, Ticu Dumitrescu, “un simbol al rezistentei la regimul comunist ateu”, si promite ca îi va continua lupta, transmite corespondentul Mediafax. “Constantin Ticu Dumitrescu a fost un simbol al rezistentei la regimul comunist ateu, iar moartea lui reprezinta o pierdere pentru poporul român”, a spus Sârbu. Si Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc (INMER) îsi exprima, prin vocea presedintelui Dinu Zamfirescu, regretul pentru moartea lui Ticu Dumitrescu: “Om politic de mare tinuta morala si un luptator neobosit în lupta împotriva comunismului”. Potrivit INMER, Dumitrescu a fost un “om politic de mare tinuta morala si un luptator neobosit în lupta împotriva comunismului”. “Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul si sa-i aduca pace”, precizeaza Zamfirescu.
Om politic inzestrat cu o grandioasa statura morala, fost detinut politic, fost senator PNTCD, presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, initiatorul Legii Lustratiei, proiect vehement contestat de cei vizati.
A fost membru al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (C.N.S.A.S.)
Seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus a spus despre despre Constantin Ticu Dumitrescu ca a fost un "om bun, curajos si puternic".
Seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus a aflat, vineri, de la jurnalistii aflati la Cotroceni, despre moartea lui Ticu Dumitrescu, despre care a spus ca a fost "un om bun, un om curajos, un om puternic, dar si puterea omulului depinde de cat te tine Dumnezeu in viata", informeaza Mediafax.
Intrebat daca a aflat despre moartea lui Ticu Dumitrescu, Quintus a raspuns, vizibil emotionat:
"Nu. Mi-ati dat o veste rea. Imi pare rau".
Fostul presedinte al PNL a aratat ca Dumitrescu "mai avea dreptul sa se bucure de tot ce a facut pentru detinutii politici si pentru rezistenta impotriva comunismului.
"El e prahovean ca si mine. Ne stim de o viata. A fost un om bun, un om curajos, un om puternic, dar si puterea omului depinde de cat te tine Dumnezeu in viata", a incheiat Quintus.
Trupul neinsufletit al lui Ticu Dumitrescu va fi depus in holul MIRA, fiind ultima dorinta a fostului detinut politic, care a fost torturat in beciurile acestei cladiri, a declarat directorul de cabinet al ministrului de interne, Gelaledin Nezir.
Dumnezeu sa-i ofere locul de odihna binemeritat in dreapta Sa!
sâmbătă, 6 decembrie 2008
Ticu Dumitrescu nu a mai apucat sa isi vada implinit visul: Legea lustratiei
Trupul neînsufletit al lui Constantin Ticu Dumitrescu a fost depus, ieri, la sediul Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), în holul central al cladirii, unde va ramane pana duminica dimineata. Accesul fotoreporterilor si al echipelor de televiziune este interzis, la cererea familiei defunctului. Potrivit presedintelui Asociatiei Fostilor Detinuti Politici Prahova, Paul Mancas,Constantin Ticu Dumitrescu va fi înmormântat, duminica, în satul Fânari din judetul Prahova, acolo unde s-a nascut si unde sunt înhumati si parintii sai. Constantin-Grigore Dumitrescu, cunoscut ca Ticu Dumitrescu, s-a nascut pe 27 mai 1928 în comuna Ciumati, judetul Prahova. A fost un om politic român, fost detinut politic, fost senator de orientare crestin-democrata (PNTCD), presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din România, initiatorul Legii lustratiei, proiect vehement contestat de cei vizati. A fost membru al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS). Din 1990 a fost membru al CPUN, senator în doua legislaturi (1992-2000), presedinte al Asociatiei Nationale a Fostilor Detinuti Politici din România – AFDPR –, din 1990 si presedinte al Uniunii Internationale a Fostilor Detinuti Politici (1991-1999). A fost eliminat din Facultatea de Drept înainte de a fi arestat de Securitate si condamnat ca detinut politic la ani grei de închisoare. Dupa eliberare, la cererea sa de a continua studiile universitare, Ministerul Învatamântului, într-o comunicare oficiala, îi respinge solicitarea, motivând ca „se mentine eliminarea din toate universitatile din tara pentru activitate antidemocrata”. A urmat destinul familiei sale în lupta împotriva comunismului, fiind arestat în repetate rânduri de Siguranta si Jandarmeria comunista pe când era elev al Liceului “Sfintii Petru si Pavel” din Ploiesti, colaborator apropiat al profesorului Virgil Serbanescu, liderul Partidului National Taranesc pe judetul Prahova, sau student (1945-1948). Dupa eliminarea din facultate, urmarit de Securitate, devine fugar, pentru ca în 1949 sa fie arestat si apoi condamnat ca detinut politic la 2,5 ani puscarie corectionala. Eliberat în 1953 cu domiciliu obligatoriu, este rearestat în 1958 si condamnat la 23 de ani de munca silnica pentru crima de uneltire. În 1962 i se comuta pedeapsa la 6 ani de închisoare corectionala. A supravietuit detentiei din închisorile si lagarele de exterminare comuniste, fiind eliberat în 1964, odata cu gratierea tuturor detinutilor politici din România. În anul 1982 primeste din partea CC al PCR, având semnatura lui Nicolae Ceausescu, Ordinul Muncii Clasa a III-a pentru contributia adusa la propasirea muncii “socialiste”. În închisorile comuniste s-a comportat exemplar ca detinut, nu a iesit din cuvântul paznicilor si ofiterilor de lagar si nu a facut nici o zi de carcera, asa cum faceau foarte multi dintre detinutii anticomunisti înversunati. Dupa revolutia din decembrie 1989 si-a primit dosarul de fost detinut politic de la fostul sef al SRI Virgil Magureanu. A refuzat sa-si publice dosarul de fost detinut politic invocând diverse motive. CNSAS nu detine dosarul lui Ticu Dumitrescu. Pentru a-si câstiga existenta si totodata ca masura de autoizolare, a lucrat pe diferite santiere forestiere din Muntii Cernei, Muntii Bucegi, Muntii Oituz si Muntii Vrancei. A prestat diferite munci (sef echipa, muncitor, functionar tehnic). Dupa 1970 a devenit seful unui mic santier de constructii forestiere din Vrancea, care a fost timp de 17 ani consecutiv printre cele mai eficiente si rentabile santiere din cadrul Ministerului Economiei Forestiere si de aici, venind de la sine, diplome si medalii, pe care însa nu le-a cerut si nu le-a dorit niciodata. Astfel, în ziarul “Scanteia” din ziua de miercuri 13 ianuarie 1988, pe atunci tovarasul Constantin St. Dumitrescu afirma într-un interviu: “Avem doua astfel de echipe în cadrul brigazii: cea condusa de comunistul Voicu si o alta, condusa de comunistul Nicolae Bunghez. E o veche disputa pentru întâietate între aceste doua formatii. Nici una nu se lasa mai prejos, amândoua preiau lucrarile de mai mare dificultate: si unii, si altii le predau în avans beneficiarilor. Bunghez a lucrat pe Valea Narujei si a Rutnei, si-a încheiat cu doua luni mai devreme sarcinile pe 1987. ... - De fapt, oamenii sunt totul. Avem o forta de munca stabila; avem, mai cu seama un nucleu de comunisti care se bucura de stima, de ascultare, sunt urmati în toate actiunile si sunt oameni de actiune.” La 22 decembrie 1989 a patruns cu ceilalti oameni de curaj în sediul Comitetului Central, participând la evenimentele respective. De atunci s-a implicat în lupta pentru edificarea democratiei în România, iar ca parlamentar a initiat o serie de legi dintre care amintim Legea deconspirarii Securitatii (Legea Ticu), Legea lustratiei, Legea anularii condamnarilor politice din perioada comunista, DL 118 etc. S-a afirmat în activitatea PNTCD, fiind prieten apropiat al lui Corneliu Coposu. Dupa 2003 se retrage din activitatea politica, nefiind de acord cu compromisurile si linia spre care se îndrepta PNTCD.
«Am pierdut una dintre vocile împotriva comunismului»
Presedintele Traian Basescu considera ca decesul lui Ticu Dumitrescu este un moment de mare tristete pentru întreaga societate româneasca, sustinând ca am pierdut cu totii una dintre vocile cele mai puternice împotriva comunismului. “Disparitia lui Constantin Ticu Dumitrescu, cel care, potrivit propriei marturii, «de-a lungul a mii de zile de temnita si anchete a ramas dârz si demn în fata tuturor încercarilor si metodelor de anchetare, umilinta sau compromitere», este un moment de mare tristete pentru întreaga societate româneasca. Cu totii am pierdut una dintre vocile cele mai puternice împotriva comunismului, voce care a sustinut întotdeauna ca adevarul trebuie sa fie cunoscut”, afirma seful statului.
CNSAS deplånge moartea simbolului luptei anticomuniste
Angajatii CNSAS, institutie creata dupa adoptarea Legii privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, al carei initiator a fost Ticu Dumitrescu, au dat publicitatii un ferpar în care deplâng moartea acestuia: “Cu sufletele cernite de durere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii deplânge pierderea suferita prin trecerea la cele vesnice a celui care a fost Constantin Grigore (Ticu) Dumitrescu. Simbol al luptei si al rezistentei împotriva regimului comunist, domnul Constantin Ticu Dumitrescu a initiat si urmarit cu perseverenta deconspirarea activitatilor criminale ale Securitatii si asanarea morala a societatii românesti. Institutia al carui parinte spiritual va ramâne este vaduvita, prin aceasta dureroasa despartire, si de autoritatea sa morala, dar si de efortul depus cu daruire în anii din urma. Sincere condoleante familiei îndoliate si Dumnezeu sa-l odihneasca în pace cu dreptii”.
Radu Sarbu: PNTCD resimte dureros pierderea sa
Presedintele ales al PNTCD, Radu Sârbu, a declarat ca partidul “resimte dureros” pierderea unui membru marcant al partidului, Ticu Dumitrescu, “un simbol al rezistentei la regimul comunist ateu”, si promite ca îi va continua lupta, transmite corespondentul Mediafax. “Constantin Ticu Dumitrescu a fost un simbol al rezistentei la regimul comunist ateu, iar moartea lui reprezinta o pierdere pentru poporul român”, a spus Sârbu. Si Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc (INMER) îsi exprima, prin vocea presedintelui Dinu Zamfirescu, regretul pentru moartea lui Ticu Dumitrescu: “Om politic de mare tinuta morala si un luptator neobosit în lupta împotriva comunismului”. Potrivit INMER, Dumitrescu a fost un “om politic de mare tinuta morala si un luptator neobosit în lupta împotriva comunismului”. “Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul si sa-i aduca pace”, precizeaza Zamfirescu.
Unul dintre simbolurile luptei anticomuniste
Fostul presedinte Emil Constantinescu a declarat ca regreta disparitia lui Ticu Dumitrescu, unul dintre simbolurile luptei anticomuniste, precizând ca numele acestuia va ramâne legat de legea pentru deconspirarea fostei Securitati. “Odata cu Ticu Dumitrescu ne paraseste unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din perioada dictaturii, al suferintei celor din închisori si în acelasi timp una dintre personalitatile importante ale tranzitiei postcomuniste”, a afirmat fostul presedinte. Emil Constantinescu a declarat ca numele lui Ticu Dumitrescu va ramâne legat întotdeauna de legea pentru deconspirarea fostei Securitati. “Ticu Dumitrescu a fost implicat în toate momentele importante ale tranzitiei, atât ca presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, cât si ca unul dintre ctitorii Aliantei Civice, al Frontului Democrat Antitotalitar si Conventiei Democrate. Dupa Ticu, ramâne existenta unei constiinte ardente, care a stiut sa lupte pentru ideile în care a crezut si de aceea a si reusit”, a precizat fostul presedinte al României.
IICR: era singurul om în stare sa ne arate calea catre dreptate
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) considera ca Ticu Dumitrescu a fost, “în aceasta lume tulbure”, singurul om în stare sa arate calea catre dreptate si adevar.
“A murit domnul Constantin Ticu Dumitrescu. Odata cu el, urca la cer dragostea si devotamentul nostru fata de tot ceea ce reprezinta el pentru noi. El este singurul pe care noi, niste tineri, l-am descoperit în aceasta lume tulbure ca fiind singurul om în stare sa ne arate calea catre dreptate si adevar”, se arata într-un comunicat al IICCR remis ieri presei. Comunicatul, intitulat “Pentru cei care pot întelege”, se încheie cu formula “Va suntem vesnic recunoscatori, domnule Constantin Ticu Dumitrescu!”.
PNTCD deplânge moartea marelui luptator anticomunist Ticu Dumitrescu
Partidul National Taranesc Crestin si Democrat (PNTCD), prin vocea presedintelui Marian Milut, deplânge stingerea din viata a lui Ticu Dumitrescu, exprimându-si convingerea ca munca acestuia de a deconspira fosta Securitate va fi dusa la capat de tineri. “A fost un om care a pus adevarul mai presus de orice. Va ramâne în constiinta tuturor românilor ca un simbol al demnitatii noastre, pe care nici tortura, nici temnita comunista nu au reusit s-o înfrânga”, a mentionat presedintele PNTCD, Marian Milut. Acesta se declara convins ca munca pentru care Ticu Dumitrescu si-a dedicat întreaga energie dupa 1989, aceea de a deconspira fosta Securitate si de a demasca ororile comunismului, “va fi continuata si dusa la capat de tineri care, urmându-i exemplul, nu vor accepta nici un compromis”. Presedintele de onoare al PNTCD, Ion Diaconescu, a declarat, pentru NewsIn, ca numele lui Ticu Dumitrescu ramâne la loc de frunte în lupta împotriva comunismului, precizând ca spera ca lupta dusa de fostul detinut politic sa continue. “Cât am stat în puscariile comuniste nu ne-am întâlnit, însa ne-am întâlnit dupa aceea, dupa eliberare, mai ales dupa asa-zisa Revolutie. El a participat singur la aceasta batalie împotriva comunismului. Locul lui va ramâne în istoria acestor evenimente la loc de frunte”, a afirmat Ion Diaconescu. Presedintele de onoare al PNTCD a spus ca ramâne dorinta lui Constantin Ticu Dumitrescu de a modifica Legea deconspirarii Securitatii (Legea Ticu). ”Dupa moartea sa, sper ca lupta sa continue, pentru ca eu stiu ca el avea ca obiectiv sa modifice aceasta lege existenta acum si de care era nemultumit si era preocupat sa faca anumite modificari”, a declarat Ion Diaconescu.
Mircea Ionescu Quintus a aflat de la ziaristi: «Mi-ati dat o veste rea. Imi pare rau»
Seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus a aflat, ieri, de la jurnalistii aflati la Cotroceni, despre moartea lui Ticu Dumitrescu, despre care a spus ca a fost “un om bun, un om curajos, un om puternic, dar si puterea omulului depinde de cât te tine Dumnezeu în viata”. Întrebat daca a aflat despre moartea lui Ticu Dumitrescu, Quintus a raspuns, vizibil emotionat: “Nu. Mi-ati dat o veste rea. Îmi pare rau”. Fostul presedinte al PNL a aratat ca Dumitrescu “mai avea dreptul sa se bucure de tot ce a facut pentru detinutii politici si pentru rezistenta împotriva comunismului. “El e prahovean ca si mine. Ne stim de o viata. A fost un om bun, un om curajos, un om puternic, dar si puterea omului depinde de cât te tine Dumnezeu în viata”, a încheiat Quintus.
sursa : GARDIANUL
Trupul neînsufletit al lui Constantin Ticu Dumitrescu a fost depus, ieri, la sediul Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), în holul central al cladirii, unde va ramane pana duminica dimineata. Accesul fotoreporterilor si al echipelor de televiziune este interzis, la cererea familiei defunctului. Potrivit presedintelui Asociatiei Fostilor Detinuti Politici Prahova, Paul Mancas,Constantin Ticu Dumitrescu va fi înmormântat, duminica, în satul Fânari din judetul Prahova, acolo unde s-a nascut si unde sunt înhumati si parintii sai. Constantin-Grigore Dumitrescu, cunoscut ca Ticu Dumitrescu, s-a nascut pe 27 mai 1928 în comuna Ciumati, judetul Prahova. A fost un om politic român, fost detinut politic, fost senator de orientare crestin-democrata (PNTCD), presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din România, initiatorul Legii lustratiei, proiect vehement contestat de cei vizati. A fost membru al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS). Din 1990 a fost membru al CPUN, senator în doua legislaturi (1992-2000), presedinte al Asociatiei Nationale a Fostilor Detinuti Politici din România – AFDPR –, din 1990 si presedinte al Uniunii Internationale a Fostilor Detinuti Politici (1991-1999). A fost eliminat din Facultatea de Drept înainte de a fi arestat de Securitate si condamnat ca detinut politic la ani grei de închisoare. Dupa eliberare, la cererea sa de a continua studiile universitare, Ministerul Învatamântului, într-o comunicare oficiala, îi respinge solicitarea, motivând ca „se mentine eliminarea din toate universitatile din tara pentru activitate antidemocrata”. A urmat destinul familiei sale în lupta împotriva comunismului, fiind arestat în repetate rânduri de Siguranta si Jandarmeria comunista pe când era elev al Liceului “Sfintii Petru si Pavel” din Ploiesti, colaborator apropiat al profesorului Virgil Serbanescu, liderul Partidului National Taranesc pe judetul Prahova, sau student (1945-1948). Dupa eliminarea din facultate, urmarit de Securitate, devine fugar, pentru ca în 1949 sa fie arestat si apoi condamnat ca detinut politic la 2,5 ani puscarie corectionala. Eliberat în 1953 cu domiciliu obligatoriu, este rearestat în 1958 si condamnat la 23 de ani de munca silnica pentru crima de uneltire. În 1962 i se comuta pedeapsa la 6 ani de închisoare corectionala. A supravietuit detentiei din închisorile si lagarele de exterminare comuniste, fiind eliberat în 1964, odata cu gratierea tuturor detinutilor politici din România. În anul 1982 primeste din partea CC al PCR, având semnatura lui Nicolae Ceausescu, Ordinul Muncii Clasa a III-a pentru contributia adusa la propasirea muncii “socialiste”. În închisorile comuniste s-a comportat exemplar ca detinut, nu a iesit din cuvântul paznicilor si ofiterilor de lagar si nu a facut nici o zi de carcera, asa cum faceau foarte multi dintre detinutii anticomunisti înversunati. Dupa revolutia din decembrie 1989 si-a primit dosarul de fost detinut politic de la fostul sef al SRI Virgil Magureanu. A refuzat sa-si publice dosarul de fost detinut politic invocând diverse motive. CNSAS nu detine dosarul lui Ticu Dumitrescu. Pentru a-si câstiga existenta si totodata ca masura de autoizolare, a lucrat pe diferite santiere forestiere din Muntii Cernei, Muntii Bucegi, Muntii Oituz si Muntii Vrancei. A prestat diferite munci (sef echipa, muncitor, functionar tehnic). Dupa 1970 a devenit seful unui mic santier de constructii forestiere din Vrancea, care a fost timp de 17 ani consecutiv printre cele mai eficiente si rentabile santiere din cadrul Ministerului Economiei Forestiere si de aici, venind de la sine, diplome si medalii, pe care însa nu le-a cerut si nu le-a dorit niciodata. Astfel, în ziarul “Scanteia” din ziua de miercuri 13 ianuarie 1988, pe atunci tovarasul Constantin St. Dumitrescu afirma într-un interviu: “Avem doua astfel de echipe în cadrul brigazii: cea condusa de comunistul Voicu si o alta, condusa de comunistul Nicolae Bunghez. E o veche disputa pentru întâietate între aceste doua formatii. Nici una nu se lasa mai prejos, amândoua preiau lucrarile de mai mare dificultate: si unii, si altii le predau în avans beneficiarilor. Bunghez a lucrat pe Valea Narujei si a Rutnei, si-a încheiat cu doua luni mai devreme sarcinile pe 1987. ... - De fapt, oamenii sunt totul. Avem o forta de munca stabila; avem, mai cu seama un nucleu de comunisti care se bucura de stima, de ascultare, sunt urmati în toate actiunile si sunt oameni de actiune.” La 22 decembrie 1989 a patruns cu ceilalti oameni de curaj în sediul Comitetului Central, participând la evenimentele respective. De atunci s-a implicat în lupta pentru edificarea democratiei în România, iar ca parlamentar a initiat o serie de legi dintre care amintim Legea deconspirarii Securitatii (Legea Ticu), Legea lustratiei, Legea anularii condamnarilor politice din perioada comunista, DL 118 etc. S-a afirmat în activitatea PNTCD, fiind prieten apropiat al lui Corneliu Coposu. Dupa 2003 se retrage din activitatea politica, nefiind de acord cu compromisurile si linia spre care se îndrepta PNTCD.
«Am pierdut una dintre vocile împotriva comunismului»
Presedintele Traian Basescu considera ca decesul lui Ticu Dumitrescu este un moment de mare tristete pentru întreaga societate româneasca, sustinând ca am pierdut cu totii una dintre vocile cele mai puternice împotriva comunismului. “Disparitia lui Constantin Ticu Dumitrescu, cel care, potrivit propriei marturii, «de-a lungul a mii de zile de temnita si anchete a ramas dârz si demn în fata tuturor încercarilor si metodelor de anchetare, umilinta sau compromitere», este un moment de mare tristete pentru întreaga societate româneasca. Cu totii am pierdut una dintre vocile cele mai puternice împotriva comunismului, voce care a sustinut întotdeauna ca adevarul trebuie sa fie cunoscut”, afirma seful statului.
CNSAS deplånge moartea simbolului luptei anticomuniste
Angajatii CNSAS, institutie creata dupa adoptarea Legii privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, al carei initiator a fost Ticu Dumitrescu, au dat publicitatii un ferpar în care deplâng moartea acestuia: “Cu sufletele cernite de durere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii deplânge pierderea suferita prin trecerea la cele vesnice a celui care a fost Constantin Grigore (Ticu) Dumitrescu. Simbol al luptei si al rezistentei împotriva regimului comunist, domnul Constantin Ticu Dumitrescu a initiat si urmarit cu perseverenta deconspirarea activitatilor criminale ale Securitatii si asanarea morala a societatii românesti. Institutia al carui parinte spiritual va ramâne este vaduvita, prin aceasta dureroasa despartire, si de autoritatea sa morala, dar si de efortul depus cu daruire în anii din urma. Sincere condoleante familiei îndoliate si Dumnezeu sa-l odihneasca în pace cu dreptii”.
Radu Sarbu: PNTCD resimte dureros pierderea sa
Presedintele ales al PNTCD, Radu Sârbu, a declarat ca partidul “resimte dureros” pierderea unui membru marcant al partidului, Ticu Dumitrescu, “un simbol al rezistentei la regimul comunist ateu”, si promite ca îi va continua lupta, transmite corespondentul Mediafax. “Constantin Ticu Dumitrescu a fost un simbol al rezistentei la regimul comunist ateu, iar moartea lui reprezinta o pierdere pentru poporul român”, a spus Sârbu. Si Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc (INMER) îsi exprima, prin vocea presedintelui Dinu Zamfirescu, regretul pentru moartea lui Ticu Dumitrescu: “Om politic de mare tinuta morala si un luptator neobosit în lupta împotriva comunismului”. Potrivit INMER, Dumitrescu a fost un “om politic de mare tinuta morala si un luptator neobosit în lupta împotriva comunismului”. “Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul si sa-i aduca pace”, precizeaza Zamfirescu.
Unul dintre simbolurile luptei anticomuniste
Fostul presedinte Emil Constantinescu a declarat ca regreta disparitia lui Ticu Dumitrescu, unul dintre simbolurile luptei anticomuniste, precizând ca numele acestuia va ramâne legat de legea pentru deconspirarea fostei Securitati. “Odata cu Ticu Dumitrescu ne paraseste unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din perioada dictaturii, al suferintei celor din închisori si în acelasi timp una dintre personalitatile importante ale tranzitiei postcomuniste”, a afirmat fostul presedinte. Emil Constantinescu a declarat ca numele lui Ticu Dumitrescu va ramâne legat întotdeauna de legea pentru deconspirarea fostei Securitati. “Ticu Dumitrescu a fost implicat în toate momentele importante ale tranzitiei, atât ca presedinte al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, cât si ca unul dintre ctitorii Aliantei Civice, al Frontului Democrat Antitotalitar si Conventiei Democrate. Dupa Ticu, ramâne existenta unei constiinte ardente, care a stiut sa lupte pentru ideile în care a crezut si de aceea a si reusit”, a precizat fostul presedinte al României.
IICR: era singurul om în stare sa ne arate calea catre dreptate
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) considera ca Ticu Dumitrescu a fost, “în aceasta lume tulbure”, singurul om în stare sa arate calea catre dreptate si adevar.
“A murit domnul Constantin Ticu Dumitrescu. Odata cu el, urca la cer dragostea si devotamentul nostru fata de tot ceea ce reprezinta el pentru noi. El este singurul pe care noi, niste tineri, l-am descoperit în aceasta lume tulbure ca fiind singurul om în stare sa ne arate calea catre dreptate si adevar”, se arata într-un comunicat al IICCR remis ieri presei. Comunicatul, intitulat “Pentru cei care pot întelege”, se încheie cu formula “Va suntem vesnic recunoscatori, domnule Constantin Ticu Dumitrescu!”.
PNTCD deplânge moartea marelui luptator anticomunist Ticu Dumitrescu
Partidul National Taranesc Crestin si Democrat (PNTCD), prin vocea presedintelui Marian Milut, deplânge stingerea din viata a lui Ticu Dumitrescu, exprimându-si convingerea ca munca acestuia de a deconspira fosta Securitate va fi dusa la capat de tineri. “A fost un om care a pus adevarul mai presus de orice. Va ramâne în constiinta tuturor românilor ca un simbol al demnitatii noastre, pe care nici tortura, nici temnita comunista nu au reusit s-o înfrânga”, a mentionat presedintele PNTCD, Marian Milut. Acesta se declara convins ca munca pentru care Ticu Dumitrescu si-a dedicat întreaga energie dupa 1989, aceea de a deconspira fosta Securitate si de a demasca ororile comunismului, “va fi continuata si dusa la capat de tineri care, urmându-i exemplul, nu vor accepta nici un compromis”. Presedintele de onoare al PNTCD, Ion Diaconescu, a declarat, pentru NewsIn, ca numele lui Ticu Dumitrescu ramâne la loc de frunte în lupta împotriva comunismului, precizând ca spera ca lupta dusa de fostul detinut politic sa continue. “Cât am stat în puscariile comuniste nu ne-am întâlnit, însa ne-am întâlnit dupa aceea, dupa eliberare, mai ales dupa asa-zisa Revolutie. El a participat singur la aceasta batalie împotriva comunismului. Locul lui va ramâne în istoria acestor evenimente la loc de frunte”, a afirmat Ion Diaconescu. Presedintele de onoare al PNTCD a spus ca ramâne dorinta lui Constantin Ticu Dumitrescu de a modifica Legea deconspirarii Securitatii (Legea Ticu). ”Dupa moartea sa, sper ca lupta sa continue, pentru ca eu stiu ca el avea ca obiectiv sa modifice aceasta lege existenta acum si de care era nemultumit si era preocupat sa faca anumite modificari”, a declarat Ion Diaconescu.
Mircea Ionescu Quintus a aflat de la ziaristi: «Mi-ati dat o veste rea. Imi pare rau»
Seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus a aflat, ieri, de la jurnalistii aflati la Cotroceni, despre moartea lui Ticu Dumitrescu, despre care a spus ca a fost “un om bun, un om curajos, un om puternic, dar si puterea omulului depinde de cât te tine Dumnezeu în viata”. Întrebat daca a aflat despre moartea lui Ticu Dumitrescu, Quintus a raspuns, vizibil emotionat: “Nu. Mi-ati dat o veste rea. Îmi pare rau”. Fostul presedinte al PNL a aratat ca Dumitrescu “mai avea dreptul sa se bucure de tot ce a facut pentru detinutii politici si pentru rezistenta împotriva comunismului. “El e prahovean ca si mine. Ne stim de o viata. A fost un om bun, un om curajos, un om puternic, dar si puterea omului depinde de cât te tine Dumnezeu în viata”, a încheiat Quintus.
sursa : GARDIANUL
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
