SE APROPIE ALEGERILE. Taranistii nu-si identifica propriul partid dupa Milut sau Pavelescu. Deci...CONGRES! Pe cine punem in loc?

joi, 28 octombrie 2010

Romania in prag de rascoala.
Dupa ce motiunea a cazut...



Nu este nici o exagerare, Romania se afla in pregul unei posibile rascoale.
Desi televiziunea publica TVR1, la fel ca-n 1990, ne-a arata si de data aceasta
ca este aservita puterii, totusi pe strazi prezenta la manifestatie a fost zdrobitoare.
Am fost printe manifestanti de la ora 10,30 dimineata pana la ora 18,00.
Bulevardele Bucurestiului erau pline de manifestanti Coloanele nu au pornit numai
din Piata Victoriei, ele se intindeau hat deaprte pana la Arcul de Triumf.
Elicoptere survolau Bucurestitul ca sa informeze autoritatile despre amploarea lor.
De la Piata Victoriei pana in Piata Constitutiei, tot bulevardul Maghieru, Piata
Romana, Piata Universitatii, valuri valuri de manifestanti de scurgeau catre
Piata Constitutiei. Mii si sute de manifestanti scaldau bulevardele Bucurestiului.
Cu un prieten, pastor David, care a facut si un reportaj pentu CNN, am apreciat ca
numraul manifestantilor s- a ridicat la circa 150.000 pana la 200.000 de manifestanti.
Bucurestiul se afala cam in aceiasi situatie ca-n zilele revolutiei.
Era frig ! Atat dimineata la ora 10.00, cat si timpul zilei, a plouat marut, caineste.
Zeci si sute de manifestanti stateau la dapost inghesuti, printre copacii de pe strazile adiaciente Pietii Constitutiei sau pe scarile de la intrarera in situtiile centrale de stat.
Prezente din toata Tara a fost masiva. Oamenii adunati in Piata Constitutiei urmarea pe marile ecrane ale Televiziunii TVR1 segvente din dezbaterile din Parlament. Insa sonorul era taiat de conducerea televiziunii publice . La aparitia lui Emil Boc si a Elenei Udrea lumea a fluierat indelung cerand demisia guvenului. Doar un mic fregment la cuvatarii lui Emil Boc s-a putut auzi de catre manifestanti. Sus de pe cladiri catva camaramani filmau manifestatia.
Politistii afalti printre manifestanti le uramareau si ei miscarile cameramnilor cococati vpe cladiri.
Sute de mii de maini s-au ridicat in Piata Constitutiei, care intre orele 13,00 si15.00,
care practic la acel ceas, devenise neincapatoare, cerand insitent demisia guvernului Boc.. La acele ceasuri ploaia a mai stat si temeperatura era mai aceptabil iar multimea s-a adunat masiv in Piata Constitutiei.
Catre ora 16.00 multimea devenise mai furioasa. Se tot prelungea in Parlament cuvantarile,
pe care si asa multimea nu le putea urmari, caci sonorul era inchis. Catreva cete de manifestanti se ratioiau catre jandarm. Acestea au inceput sa-si puna castile de protectie.
In spatele jandarmilor erau catva civili : Le-am stigat in fata : "Bai ! Voi ce de la SRI, nu procedati ca in 1990 !". Se auziau voci din multime care indemanau manifestantii sa sara gardurile, atat ale jandarmilor cat si cele de beton ale Caldirii Parlamentului si sa se patrunda in sala. Liderii sindicali indemnau pe manifestanti sa nu recurga la violente.. Multimea a inceput sa ia din mainile jandarmilor gardurile de fier de protectie.
Catva civili au venit in multime si au arestat catva dintre insigatori. Liderii sindicatelor au
strigat la civli sa-i lase in pace maifestanti. Era doar la un pas ca sa izbucneasca violentele daca civilii nu-i eliberarau pe cei pe care i-au insfacat. Unul dintre arestati, probabil sugrumat
mai puternic de catre civili a lesinat. A venit salvarea si l-a ridicat. Liderii de sindicat a indemant multimea sa scandeze : "Jandarmii sunt cu noi !"
Pacat ! Dupa auzirea rezultatului ca, Motiunmea a cazut, la ora 18.00 manifestatia a fost inchisa de liderii sindicali. Tocmai, atunci ieseau din statiile de metrou si zeci de bucureteni
care iesiau de la lucr si poate multi se putea sa fi ingrosat randurile manifestantilor..
Politia de frontiera, politia comunitara si cea din paza penitenciarelor era prezenta printre
manifestanti. Zeci de politisti strigau din Piata catre cei afalti in Cadirea Parlametului : "locul vostru este in puscarie !":
Totusi amploarea manifestatiei si hotararea manifestantilor de o repeta a fost cat se poate
de clara. Din sute de mii de piepturi s-a strigat catre sfarsit ca o amenintare directa la adresa guvernatgilor acest slogan : "ULTIMA SOLUTIE INCA O REVOLUTIE !"

Victor Negara
(martor ocular independent )

Bucuresti. 27.10.2010.

marți, 26 octombrie 2010

Scrisoare de felicitare pentru M.S. Regele Mihai

Majestate,

Ziua de 25 Octombrie ne readuce aminte tuturor de eforturile Majestăţii Voastre întreprinse de-a lungul istoriei pentru a menţine România liberă de orice intervenţie străină. Ne readuce aminte de loialitatea pe care aţi arătat-o poporului român chiar şi în momentele dificile în care aţi fost nevoit să părăsiţi Ţara pentru a împiedica, sacrificându-Vă, un conflict cu consecinţe greu de prevăzut.

În ciuda faptului că aţi plecat din ţară, aţi reprezentat întotdeauna o oază de speranţă pentru români. Astăzi vă găsim tot în slujba poporului român. Instituţia Casei Regale a evoluat, s-a adaptat vremurilor, iar Majestatea Voastră a dovedit că nu va abdica niciodată de la slujirea poporului şi a Ţării.

Nu întâmplător ziua de 25 Octombrie este şi Ziua Armatei Române – puţini ştiu, însă, că această zi este sărbătoarea Armatei deoarece militarii români V-au dedicat eliberarea Transilvaniei de Nord.

În calitate de primar al oraşului Timişoara, oraş al cărui Cetăţean de Onoare sunteţi, permiteţi-mi, Majestate, ca astăzi, când împliniţi frumoasa vârstă de 89 de ani, să vă doresc sănătate, fericire şi încă mulţi ani în slujba României şi a poporului român.

Gheorghe Ciuhandu


Preşedinte CNC-PNŢCD
Primarul Municipiului Timişoara
http://www.pntcd.eu

duminică, 24 octombrie 2010

Rezolutie a CNC al PNTCD: O zi de rugaciune pentru România

Ziua de rugăciune pentru România




Motto: „Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din Ceruri, îi voi ierta păcatul şi îi voi tămădui Ţara.

http://www.pntcd.eu





Împrejurările istorice de după anul 1940 au dăunat poporului român, aducându-l într-o situaţie gravă, în care atmosfera predominantă - de orbire, nedreptate şi corupţie - apasă greu asupra vieţii morale. Nu numai oamenii slabi din punct de vedere spiritual, ci chiar şi cei puternici au ajuns în confuzie şi dificultate. Pare să ne ameninţe o prăbuşire a civilizaţiei creştine.

Noi, membrii PNŢCD, credem că respectarea ordinii de drept cu temei moral, eliminarea abuzurilor de putere şi a corupţiei, crearea instituţiilor eficiente şi a reflexelor comportamentale corecte sunt imposibile fără întoarcerea la Hristos. Creştinii cu credinţă şi convingeri ferme trebuie să se trezească primii şi să readucă cuvântul şi harul lui Hristos în inimile tuturor oamenilor, prin acţiuni conştiente şi curajoase. Pentru început, propunem să se instituie o Zi de rugăciune pentru România.

Organizată în fiecare an - sub auspiciile tuturor cultelor religioase, partidelor politice şi ale altor organizaţii civice - Ziua de rugăciune pentru România ar putea mobiliza energiile responsabile din poporul nostru, pentru a ne solidariza cu toţii în sprijinul dreptăţii, cinstei, respectului şi dragostei faţă de aproapele nostru.

Propunem ca în acest an, Ziua de rugăciune pentru România să fie 28 noiembrie, când în Basarabia vor avea loc alegeri extrem de importante pentru destinul european al acestei bucăţi din trupul României.

Gheorghe Ciuhandu
Preşedintele CNC al PNŢCD
Bucureşti, 23 octombrie 2010

duminică, 17 octombrie 2010

Mesaj al domnului Radu Sarbu, Presedintele PNTCD, adresat Congresului PSD

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)Doamnelor şi domnilor,

Este pentru prima oară când conducerea PNŢCD a fost invitată să se adreseze delegaţilor unui congres al PSD. Este o dovadă că ambele partide consideră depăşită etapa de confruntare aspră, care a marcat trecutul post comunist al României, când adversitatea politică firească era percepută ca duşmănie. Este un semn că viaţa politică din România se normalizează, se europenizează.




Noi credem că dezbaterea politică trebuie să se mute de la persoane, la proiecte, care decurg din doctrine. Proiectele pentru România nu pot fi personale, oricât de jucător ar fi preşedintele ţării! Partidele trebuie sa revină la ideologie, la doctrină, pentru că proiectele pentru România nu pot fi decât creştin democrate sau social democrate sau liberale. Un partid fără doctrină este o gaşcă infracţională orientată spre banul public! Suntem convinşi că România europeană va fi dominată de creştin democraţie şi de social democraţie, iar în proiectele politice de interes naţional, partidele noastre pot şi trebuie să dialogheze şi să conlucreze!

Unul dintre obiectivele politice majore ale PNŢCD, încă de la reînfiinţarea sa în decembrie 1989, a fost şi este Reconcilierea Naţională.

Cei 45 de ani petrecuţi sub dictatură comunistă au fost devastatori pentru societatea românească. Rupturilor provocate de crimele regimului totalitar li s-au adăugat crimele înfăptuite de cei care au recuperat puterea prin confiscarea Revoluţiei şi crimele din timpul mineriadelor.

România nu poate merge înainte câtă vreme societatea românească nu se rearticulează, nu se aşează pe nişte valori! Rănile sale sunt adânci şi sângerânde, iar maniera conflictuală de exercitare a funcţiei de către preşedintele Băsescu nu contribuie la vindecare, ci, din contră, duce la destabilizare şi la menţinerea şi pe mai departe a unor schisme majore în societatea românească.

PNŢCD consideră că România are nevoie de unire, nu de dezbinare şi că pentru a vindeca rănile trecutului apropiat este nevoie de căinţă, este nevoie de iertare, este nevoie de reconciliere.

Ca popor creştin, trebuie să fim conştienţi că aceasta este calea, că Reconcilierea Naţională poate fi făcută numai în spiritul moralei creştine, a iubirii aproapelui şi numai pe baza adevărului şi prin lustraţie.Trebuie făcut public adevărul despre crime, trebuie ca vinovaţii să se căiască şi să se retragă din funcţiile pe care le deţin, iar victimele să ierte.

Acordul pentru Reconciliere Naţională, semnat de PNŢCD cu PSD, la 1 Decembrie 2009, reprezintă un pas uriaş în direcţia reconcilierii românilor. Noi credem că semnatarii din partea PSD ai Acordului au angajat Partidul Social Democrat pe drumul cel bun, cu faţa spre social democraţia europeană şi cu spatele spre trecutul său cripto-comunist.

Pentru a nu rămâne – ca şi declaraţia de condamnare a comunismului - un gest politic formal, motivat de circumstanţe electorale, ne adresăm dumneavoastră, delegaţilor la congresul PSD, şi vă rugăm să confirmaţi printr-o Hotărâre a Congresului, Acordul dintre PNŢCD şi PSD pentru Reconciliere Naţională.

Suntem convinşi că, acţionând astfel, slujiţi nu numai interesul general al României, ci şi interesele pe termen lung ale Partidului Social Democrat.

Vă dorim succes în promovarea unei social-democraţii adevărate în România !

Cu bună-credinţă,

Radu Sârbu
Preşedintele PNŢCD Bucureşti, 16 octombrie 2010

marți, 12 octombrie 2010

Taranistii s-au pus de acord asupra unui singur lucru: Boc trebuie sa plece



Galceava in randul taranistilor din Timis. Acuze in valuri, dar si propuneri, si solutii pentru tara, cu toate ca nu pot sa-si faca ordine in ograda propriului partid.





Din cauza disputelor dintre ei, taranistii risca sa rateze participarea si la urmatoarele alegeri. Una dintre neintelegeri, si care pare a nu se mai termina, este sirul de procese din interirorul PNTCD. Acestora li s-a mai adaugat unul, dupa ce "Aripa Sarbu" l-a actionat in instanta pe Aurelian Pavelescu, liderul celeilalte grupari, pentru ca a vandut sediul istoric din Bucuresti al partidului.

Si in aceasta situatie, tripleta din conducerea PNTCD Timis "Aripa Sarbu" vine cu propuneri de redresare a tari. Propuneri de altfel justificate prin faptul ca poporul roman o duce tot mai greu, iar tara se afla la rascruce de vanturi, bantuita de foame, de frig si de hoti.

Tocmai aceste "greutati cu care se confrunta tara si poporul" i-a adunat pe taranisti sub sigla PNTCD, la sediul partidului din Timisoara. Ocazie cu care, presedintele filialei, Gheorghe Ciuhandu, prim-vicepresedintele Viorel Sasca si presedintele organizatiei municipale Timisoara, Adrian Orza, au lansat un tir masiv de atacuri la adresa Guvernului Boc. "Sa gasesti o alternativa mai buna decat Boc nu e greu. E cel mai usor lucru din lume", e de parare Viorel Sasca.

Pe de alta parte, Gheorghe Ciuhandu sustine ca "parlamentul nu lucreaza, ca manifestantii ies tot mai des in strada, ca pensionarii sunt in corzi, ca viitorul tineretului a fost amanetat prin indatorarea excesiva a statului, iar pentru refacerea statului prima solutie ar fi ca acest stil de guvernare sa inceteze".

"Actuala clasa politica, declara Adrian Orza, trebuie sa dea faliment. Solutii de redresare exista si ele pot fi aduse numai de anumiti oameni politici, de calitate, sprijiniti de reprezentantii necompromisi ai societatii civle".

Solutii si iar solutii. Solutii in vorbe, solutii in pareri, solutii in opinii etc. Mai putin in fapte. Solutii concrete pentru o schimbare reala, nici una. Nimeni nu propune o varianta mai buna. Atunci, cu asa carmaci, cum sa nu alunece tara pe tobogan la vale?

Ziare.com

luni, 11 octombrie 2010

Scrisoarea PNTCD catre Angela Merkel

Denuntarea pactului dintre Hitler si Stalin trebuie sa depaseasca stadiul pur declarativ si sa fie transpusa in viata


de R.M. HotNews.ro



Denuntarea pactului dintre Hitler si Stalin trebuie sa depaseasca stadiul pur declarativ si sa fie transpusa in viata, iar integrarea in Uniunea Europeana a Basarabiei - administrata azi ca 'Republica Moldova' - ar fi un pas spre eliminarea urmarilor nerezolvate ale razboiului, se arata intr-o scrisoare pe care PNTCD o va inmana cancelarului german, Angela Merkel, prin intermediul Ambasadei Germaniei la Bucuresti.

"PNTCD crede ca integrarea Basarabiei in UE este o problema fundamentala nu numai pentru politica externa a Romaniei, ci ar fi benefica si Uniunii Europene, deoarece ar limpezi si insanatosi situatia politica la frontiera de est a Uniunii si ar potenta relatii cu adevarat viabile intre UE si Federatia Rusa", se arata in scrisoare semnata de Radu SARBU, oresedintele PNTCD.

Scrisoarea PNTCD catre conducerea UCD va fi predata luni dimineata la ambasada Germaniei din Bucuresti, pentru a fi inmanata cancelarului Angela Merkel, cu prilejul scurtei sale vizite in Romania. In zilele care urmeaza, scrisori cu continut asemanator vor fi trimise tuturor partidelor crestin-democrate din tarile Uniunii Europene.

"PNTCD considera ca integrarea 'Republicii Moldova' in UE se impune din punct de vedere moral, pentru ca ar face dreptate unui popor care a suferit mult", in conditiile in care "raptul initial, din anul 1812, a partii de est a Romaniei nu a avut nici un temei istoric, etnic sau juridic, Basarabia fiind locuita aproape integral de romani, care sunt pana astazi majoritatea absoluta".

Taranistii subliniaza ca integrarea Republicii Moldova se impune din punct de vedere politico-strategic pentru UE si pentru toate popoarele din Estul Europei, in conditiile in care in prezent se observa "incercari de refacere a zonei de influenta rusa in tarile din Estul Europei, forme de amestec in viata lor politica, ceea ce contravine statutelor si intereselor NATO si UE, ingreunand stabilirea unor relatii normale intre Uniunea Europeana si Rusia.

duminică, 10 octombrie 2010

Lichidarea patrimoniului PNTCD a esuat

Sediul PNŢCD din ClemenceauAurelian Pavelescu, noul lichidator de ocazie al PNŢCD, după retragerea lui Marian Petre Miluţ, a încercat zilele trecute să vândă sediul istoric al PNŢCD din strada Clemenceau numărul 9 (foto).




Poate lipsa banilor pentru alimentarea propriei structuri canceroase din interiorul PNŢCD, sau poate aparenţa unei înavuţiri uşoare, au întunecat raţiunea domnului avocat Aurelian Pavelescu, făcându-l să creadă că-i va fi extrem de uşor în înstrăinarea patrimoniului PNŢCD. Uşor nu i-a fost nici măcar cu persoanele care intră în componenţa autointitulatului „Birou Naţional de Conducere” al PNŢCD-ului său imaginar, revolta acestora faţă de iniţiativa lui Pavelescu permiţând adevăratei conduceri a PNŢCD să afle intenţiile căpeteniei grupusculului ţărănistoid şi să blocheze tranzacţia prin înregistrarea în cartea funciară a litigiului privind conducerea PNŢCD.

Nu mă miră intenţiile lui Aurelian Pavelescu – căruia încăpăţânarea de a se crede preşedinte al unui partid din care nu face parte i-a adus şi îi va aduce doar pierderi –, însă mă miră lejeritatea cu care cei din jurul lui au aprobat un astfel de demers. Aceştia vor avea multe explicaţii de dat puţinilor ţărănişti de bună credinţă care s-au aventurat să le dea girul. Ca de obicei, mă aştept ca aceştia să-şi ascundă slugărnicia şi erezia lor politică sub bune intenţii de fericire şi propăşire a gloatei ţărăniste rătăcite împreună cu ei în drum spre iadul politicii.


http://www.tita.ro

joi, 7 octombrie 2010

Domnului Aurelian Pavelescu

Demersul meu vizează nu atât calitatea dumneavoastră de avocat- o categorie profesională destul de dură, trebuie să recunoaşteţi- cât pe cea umanistă şi, în principiu, mai umană.
Dacă nu am înţeles greşit, sunteţi şi absolvent de filologie…

În acest caz, vă aduceţi, cu siguranţă, aminte de “ Marele Inchizitor “ din “ Fraţii Karamazov “.
Atât de mult sufereau oamenii în anii cei mai teribili ai Inchiziţiei, încât nu puţini erau aceia care implorau atunci o descindere a lui Iisus printre ei.
Nici acum nu suntem prea departe în România de practici asemănătoare, cu diferenţa că rugurilor pe care se ardeau eretici trebuiau să le ia locul, conform tradiţiei noastre, ţepele de aiurea.

În mila lui nemărginită, Iisus se îndură şi apare într-o piaţă toridă din Sevilla, unde în aerul înmiresmat de lămâi şi portocali, este imediat recunoscut de toţi, deşi nu spune nici un cuvânt.
Toţi sunt fericiţi, mai puţin Marele Inchizitor care arde oameni în numele Lui.
Mai mult, Marele Inchizitor îi promite lui Iisus că o să îl ardă şi pe el pe rug, căci prin venirea sa nu a făcut altceva, decât să îl tulbure şi să îi încurce misiunea.

Trecând acum la realitatea noastră, atât de prozaică din PNTCD, v-aş propune să vă raportaţi la un caz ideal şi absurd, deopotrivă. Absurd pentru că are aceeaşi valoare ca şi reducerea la absurd din matematică, şi anume aceea că eliminând paşi în plus sau variante colaterale, ne aduce mai aproape de esenţa fenomenului.
În acest caz miza este aceea de a înţelege mai bine esenţa naţional- ţărănismului şi, deci, de a ne înţelege mai bine pe noi.

Să presupunem că la sediul central al PNŢCD, sau la cel din “ Clemenceau “, ar descinde Iuliu Maniu, la o şedinţă centrată pe aspectele juridice ale partidului - este de presupus că această tematică va estompa în viitor celelalte deziderate ale dumneavoastră şi ale oamenilor dumneavoastră -…
Mi-l închipui pe Iuliu Maniu într-un costum negru, de modă veche, poate puţin demodat de atâta purtat şi uitându-se curios, cu mustaţa lui “ severă “, la portretele lui, ale lui Mihalache şi ale fostului său secretar particular, desigur, Corneliu Coposu.
Probabil că într-o manieră rezervată, dar politicoasă, v-ar face cunoscut faptul că partidul se zbate de prea mult timp într-un blocaj juridic şi că, întrucât veteranii partidului refuză să vă recunoască, pentru binele PNT-ului ar fi bine să recunoaşteţi dumneavoastră Congresul din August 2008.
Îmi imaginez că în faţa unui refuz al dvs., Maniu v-ar anunţa solemn că îşi va pune în instanţă toată experienţa sa de avocat, împotriva dvs. şi a ceea ce reprezentaţi.

Ce aţi face într-o asemenea situaţie, domnule Pavelescu ?
V-aţi judeca prin tribunale cu întemeietorul PNŢ-ului ?
I-aţi replica faptul că întrucât dumneavoastră “ aveţi ştampila “, l-aţi da sub urmărire penală, pentru “ uzurpare de calităţi oficiale “ ??!!...

Chiar dacă ieşim din această situaţie ideală, noi nu putem păşi în mod esenţial în afara perimetrului ei.
Refuzul domnului Ion Diaconescu, al Surorilor Coposu şi al Seniorilor Partidului, în a vă acorda recunoaşterea lor, are profunde implicaţii politice, istorice şi chiar juridice, peste care nu se poate trece, fără a se renunţa la ceea ce este mai important pentru PNTCD.
Ea ne duce, pe linia unei moşteniri care s-a transmis din generaţie în generaţie, uneori de pe patul de moarte al unei puşcării, până la un veto al lui Iuliu Maniu.
Fiecare conducere peneţistă a fost o verigă dintr-un lanţ de tradiţie, care merge mai bine de 140 de ani în timp.
Pentru că vorbim despre un partid care nu a fost creat peste noapte-şi în noapte- la televizor sau prin false sondaje, dacă veriga anterioară nu te susţine, nu poţi la rândul tău să fii suport pentru cea care te urmează. Altfel spus, să îi convingi pe ceilalţi să te urmeze ca lider şi, deci, să ajungi –cu sau fără provizorie ştampilă- o parte din tradiţia şi istoria veritabilă a acestui partid.
Puciurile, “ loviturile de palat “, sau constelaţiile juridice nebuloase, îşi vor fi având relevanţa lor pentru partide care au ceva mai mult de un deceniu de istorie, precum PD-ul sau PSD-ul.
Dar ce greutate poate să aibă, într-un secol şi jumătate de trecut, “ pescuirea în apele tulburi” ale unui blocaj juridic şi deţinerea temporară a unei ştampile sau a unui sediu ?

Eu nu cred că în România a existat, sau că există, un partid mai democratic decât PNTCD. Gafencu o spunea mai bine, atunci când făcea referire- parafrazându-l aproximativ- la cea mai frumoasă alcătuire istorică ridicată pe pământ românesc.
Diferenţele de opinie s-au respectat- ajunge să consultaţi un forum ţărănist de discuţii şi să îl comparaţi cu obedienţa etalată în celelalte partide de acum-, ca şi rezultatul alegerilor, de orice fel.
Dar transmiterea şefiei în PNŢ, sau a ştafetei de la o generaţie la alta, a fost ceva aproape sacramental, ceva dus în proximitatea unor rituri neobişnuite. Alegerile au fost democratice, dar au avut în plus o subtilitate şi o complexitate, nuanţe, care îi vin din tradiţie şi care au fost cel mai bun reazem împotriva carierismului şi a parvenitismului din viaţa politică românească.
Încă din perioada interbelică, dar nu numai, când seniorii PNT-ului îşi alegeau liderul, aveau ceva dintr-un Conclav de cardinali, întrunit sub auspicii mai înalte decât cele strict temporale. Se puneau sub o instanţă creştină şi divină, superioară precarităţii strict politice. Era aici, poate, ceva din moştenirea Blajului, “ mica Romă “, cum îi spunea Eminescu, unde s-au forjat caracterele liderilor politici ardeleni.
De aceea, pentru transilvăneni, preşedinţia Partidului Naţional Român sau a Partidului Naţional Ţărănesc a constituit o demnitate şi o onoare mai mare decât aceea a primului- ministru al României, şi chiar decât aceeea de şef al statului.
De altfel, nimeni nu ar contesta faptul că “ Preşedintele “ Coposu, ca şi om politic, a fost superior lui E.Constantinescu şi V.Ciorbea, care prin înfiinţarea A.P. şi a A.N.C.D., ca şi prin eşecul lor, au demonstrat că au înţeles prea puţin din spiritul PNŢ-ului şi din cât de mult au datorat acestui spirit.

Vechii senatori romani, din vremea Republicii, îşi duceau copiii de mici în Forum, sau la dezbaterile din Senat, pentru a le transmite tradiţia Oraşului Sacru şi pentru a-i pregăti în a deveni următoarea verigă a elitei politice. Se cunoşteau de mici şi legau prietenii de familie, de pe bănciile Senatului. Această tradiţie, transmisă din tată în fiu, a asigurat perpetuarea Romei pe o mie de ani.
Şefii ardeleni ţărănişti îşi aveau rădăcinile în legături spirituale şi de familie sudate din vremea Partidului Naţional Român. Copii de preoţi sau de ţărani şcoliţi în Apus, care au luptat pentru emanciparea românismului, ei işi cunoşteau familiile şi rudele unii altora atât de bine, încât aducerea la şefie a unor personae nepotrivite era cu totul exclusă.
Puciurile, “ jocul de glezne “, şmecheriile de moment, sau Congrese cu surprize, erau cu totul neputinţă.. Erau chestiuni de onoare şi de principialitate, ce transcendeau jocurile mărunte pentru putere. De aceea când ardelenii au ajuns în Parlamentul de la Bucureşti i-au impresionat pe regăţeni prin coeziune şi disciplină.

Domnule Pavelescu, se pare că, aţi fi afirmat, că ne veţi ţine blocaţi în procese pentru încă 6 ani! Având de partea noastră dreptatea , sperăm ca soluţia să fie dată în avantajul nostru mult mai repede.
Dar şi dacă rezultatul ar trena, există pentru dvs. şi alternativa unui “ optimism “ nefondat.
Aceşti Seniori cărora dumneavoastră le arătaţi o ştampilă, au ieşit ca brazii din puşcăriile comuniste şi, în anii ‘ 90, l-au făcut pe Ion Iliescu aproape să îşi ia lumea în cap. Unii dintre ei au învins comunismul şi dintr-un punct de vedere strict biologic şi temporal. Ei vor rezista şi la- Doamne fereşte !- 30 de ani, de fel de fel, de procese. Dacă unul dintre ei va obosi, alţi zece îi vor lua locul. Mă tem că cei mai buni ani ai dumneavoastră vor fi irosiţi pe culoarele tribunalelor, în întortocheate recursuri şi recursuri la recursuri, pentru o culoare pe o siglă, pentru un imn, pentru o particulă dintr-un nume, pentru un sediu sau pentru o ştampilă.

Chiar dumneavoastră aţi afirmat într-o apariţie pe “ Antena 3 “ că domnul Miluţ ar fi cedat şefia, exasperat de veritabila consecvenţă juridică la care l-a supus domnul Grigoriu…un compliment implicit pentru domnul Grigoriu. S-ar fi deschis mai multe procese decât criteriiile de aderare ale României la UE…Cine seamănă vânt, culege furtună.

În aceeaşi ordine de idei, o sută de ani de aici înainte ,trebuie să vă aşteptaţi ca spectrul domnului Grigoriu să vă “convoace “ prin tribunale, într-un veritabil carusel şi Purgatoriu al proceselor, pe care le-aţi fi putut evita cu ceva mai multă înţelepciune.

marți, 5 octombrie 2010

Escrocul Aurelian Pavelescu vinde patrimoniul PNTCD

Oct 4, 2010

Imobilul din str. Clemenceau, nr.9 a fost vândut
în numele PNŢCD de către Aurelian Pavelescu!

Istoria tranzacţiei o prezintă dl George Dumitru, avocat la casa Poppa Avocaţi:

Numitul Aurelian Pavelescu a solicitat cartii funciare eliberarea unui extras de autentificare, pentru a instraina imobilul - situat in București, str. Georges Clemenceau, nr.9, sector 1 - din patrimoniul partidului.
Conducerea legala a partidului nu a fost de acord cu aceasta instrainare. Astfel, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, reprezentat legal de președinte Radu Sârbu, a depus o cerere de chemare in judecata, prin care a solicitat să se constate faptul că imobilul situat în București, str. Georges Clemenceau nr.9, sector 1, nu poate fi înstrăinat decât cu acordul conducerii PNȚCD președinte Radu Sârbu, deoarece face parte din patrimoniul partidului.
Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, reprezentat legal de președinte Radu Sârbu, a solicitat - la data de 23.09.2010 - notarea litigiului privind imobilul situat in București, str. Georges Clemenceau nr.9, sector 1, in Cartea Funciara nr. 77332, deschisa la Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București Sectorul 1. Cererea de notare privea litigiul format de dosarul nr.32623/300/2010, înregistrat la Judecătoria Sectorului 2 București.
Această cerere a fost respinsă, motivat de faptul că anterior depunerii sale, Cartea Funciară eliberase un extras de autentificare pentru înstrăinarea imobilului, invocându-se art.54 alin. 1 din legea 7/1996. Extrasul era eliberat pentru BNP Trofin Silvana Brandusa. Acest notar, fiind contactat si informat de noi, a refuzat autentificarea actului de vanzare.
La data de 28.09.2010 a fost depusă de PNTCD – Radu Sarbu o nouă cerere cu același obiect, pentru înscriere în cartea funciară a litigiului existent pe rolul instanțelor. Cererea a primit numărul de înregistrare 375988/28.09.2010. Asistentul registrator a încheiat referat, în sensul că e de acord cu notarea litigiului. Registratorul sef a respins insa și a doua cerere de notare, motivat de faptul ca la data de 28.09.2010 A FOST ELIBERAT UN NOU EXTRAS DE AUTENTIFICARE, catre un nou notar - BNP Serbanescu Ioana - ceea ce ar fi condus la indisponibilizarea cărții funciare. Dar respectivul extras de autentificare A FOST ELIBERAT ULTERIOR ÎNREGISTRĂRII CERERII DE NOTARE A LITIGIULUI, fapt ce rezulta din numarul de inregistrare acordat: numarul 375988/ 28.09.2010, pentru cererea noastra de notare a interdictiei, este mai mic si anterior numarului cererii pentru extras CF vanzare, respectiv nr.376034/28.09.2010.
Vazand aceasta situatie de fapt, am formulat o cerere catre cabinetul dlui Director general Busuioc Marian, pentru remedierea situatiei si notarea litigiului, pe care am transmis-o prin fax. Dl Marian Busuioc a constatat ca trebuie notat in Cartea Funciara litigiul cu interdictie de vanzare, dand in acest sens ordin d-nei Ungureanu - director al Cartii Funciare Bucuresti - si cerandu-i sa aplice sanctiuni disciplinare persoanei responsabile de abuz.

La data de 4.10.2010 un avocat al biroului nostru s-a prezentat la cartea funciara pentru ridicarea extrasului continand interdictia de vanzare. Insa Cartea Funciara ne-a adus la cunostinta ca nu a notat litigiul si ca extrasul de CF din data de 28.09.2010 ar fi fost transferat catre un nou notar public, respectiv BNP Schuster Elena. Acest notar a procedat la autentificarea contractului de vanzare-cumparare, desi a fost contactat de Cartea
Funciara si de avocatii PNTCD - Radu Sarbu si i s-a adus la cunostinta faptul ca Aurelian Pavelescu nu detine functia de presedinte al PNTCD, validat de Tribunalul Bucuresti si prin urmare nu are prerogativele legale de a vinde un imobil in numele partidului.
Se impun câteva comentarii:

Câtă vreme justiţia nu se pronunţă definitiv, irevocabil şi executoriu în privinţa persoanei preşedintelui PNŢCD, Aurelian Pavelescu (ca şi Radu Sârbu) nu are dreptul să dispună de patrimoniul partidului. De aceea, fapta lui Pavelescu este sancţionabilă penal.

Funcţionara de la Cartea Funciară a sectorului 1, care a cerut informaticianului care administrează sistemul să şteargă înscrierea noastră cu numarul 375988/ 28.09.2010 şi să o înlocuiască cu cea având nr.376034/28.09.2010 – în baza căreia s-a încheiat tranzacţia - a săvârşit şi ea o faptă penală. Având în vedere că a fost ignorată decizia directorului general (pe ţară!) al OCPI, nu putem decât să bănuim că a fost vorba de o motivaţie consistentă şi că au existat complicităţi, cel puţin la nivelul ierarhic superior.

Notarul care, avizat fiind - atât de un funcţionar al Cărţii Funciare, cât şi de avocaţii noştri – asupra lipsei de calitate a lui Aurelian Pavelescu, a autentificat totuşi un contract de vânzare/cumpărare privitor la un imobil al PNŢCD, intră la rândul său sub incidenţa legii penale. Doamna Schuster le-a răspuns avocaţilor noştri că nu are nici un rost să insiste, deoarece nu o pot opri să autentifice tranzacţia, cumpărătorul imobilului fiindu-i prieten.

Împotriva tuturor acestora vom porni procese penale, care însă vor dura ani. Dacă ar fi vorba de un cumpărător de bună credinţă, probabil că am reuşi recuperarea rapidă a imobilului. Dar dacă se vor confirma informaţiile conform cărora tranzacţia este fictivă şi că Pavelescu este şi în spatele cumpărătorului, atunci restabilirea proprietăţii PNŢCD se va realiza numai după pronunţarea finală a instanţelor judecătoreşti.

RADU SARBU

Preşedintele PNŢCD

http://mariusmina.blogspot.com/

luni, 4 octombrie 2010

Asediu esuat asupra Clubului PNT




Un avocat clantau al carui nume nu merita pomenit cocotat prin frauda, intriga si uzurpare in fruntea resturilor ostirii lui Milut a incercat sa vanda o proprietate a PNTCD. Si nu oricare... Este vorba de Clubul PNT situat in strada Clemenceau nr 9, sediu istoric al partidului din perioada interbelica pana la interzicerea activitatii acestuia in perioada comunista. Aici isi avea sediul ziarul Dreptatea si tineretul national-taranist. Maniu si Mihalache se intalneau cu liderii partidului intr-o frumoasa sala de conferinte. In tristii ani de dupa razboi tot in acest loc se acord sprijin celor persecutati de comunistii deveniti din ce in ce mai agresivi. Intors dintr-un turneu din Ardeal, Corneliu Coposu va fi arestat in acest loc de Securitate in iulie 1947, in ziua inscenarilor de la Tamadau. Confiscat de statul comunist, sediul din 'Clemansa' (ca sa folosim ortografia securista a vremilor) primeste diferite destinatii pana in 1990. Dupa revolutie, sediul nu are parte de o soarta mai buna fiind dat spre folosinta catre, se putea altfel, PRM si PUR. Dupa o actiune juridica finalizata in 2008 sediul revine proprietarilor de drept, adica poporului taranist. In urma cu cateva saptamani, personajul pomenit la inceputul acestor randuri cere acordul celor apropiati pentru a vinde o parte din istoria noastra. O primeste. Unul dintre cei prezenti, deputatul Irimescu, isi da seama de enormitate si isi retrage sprijinul, facand publica aceasta atitudine intr-o scrisoare care ne-a fost si noua adresata

Domnului Preşedinte al PNŢCD

Aurelian Pavelescu


Domnule preşedinte,

Ulterior şedinţei de BNC de ieri, 22 sept. 2010, am intrat în posesia unor date care atestă că informarea pe care aţi făcut-o dumneavoastră membrilor Biroului cu privire la vânzarea sediului istoric al PNŢCD din Bucureşti, strada Clemenceau nr. 9 a fost incorectă, cu posibilitatea ca prin această manevră să se poată produce o pagubă patrimoniului partidului.
În aceste condiţii, va anunţ că-mi retrag semnătura de pe împuternicirea ce vă era adresată pentru vinderea imobilului în discuţie şi pe care am semnat-o ieri, la încheierea şedinţei, aproximativ orele 15,30. Vă somez să aduceţi la cunoştinţa celorlalţi membrii ai biroului prezenta mea decizie.
Pe scurt poziţia mea este: NU SUNT DE ACORD CU VANZAREA IMOBILUI DIN STR: CLEMENCEAU NR. 9, BUCURESTI, ÎN CONDIŢIILE PE CARE NU LE-AŢI PREZENTAT IERI PENTRU CĂ DECIZIA NOASTRĂ A FOST INFLUENŢATĂ DE DEZINFORMAREA PE CARE NE-AŢI FĂCUT-O.



Mircea IRIMESCU, membru al BNC al PNŢCD



Intre timp, conducerea legitima a partidului reuseste sa blocheze tentativa de vanzare si astfel asediul uzurpatorilor asupra istoriei taraniste esueaza.